Sfânta Maria Mare sau Adormirea Maicii Domnului este sărbătorită pe 15 august. Este ziua în care facem pomenire de mutarea ei din această viață, la cea veșnică. Mărturii despre existența sărbătorii Sfintei Marii avem începând cu secolul al V-lea, când cultul Maicii Domnului începe să se dezvolte foarte mult. Însă cinstirea Maicii Domnului este prezentă înainte de această perioadă. Locul de origine al sărbătorii Sfintei Marii este Ierusalimul, orașul în care se păstrează mormântul Maicii Domnului, în apropierea Grădinii Ghetsimani.Ori de câte ori vorbim de Sfânta Maria Mare sau Adormirea Maicii Domnului trebuie să vestim moartea ei. Fecioara Maria și-a dat sufletul în mâinile Fiului ei. A murit cu moartea noastră, pentru că a împărtășit nașterea noastră. Așadar, moartea Maicii Lui Dumnezeu a fost o moarte adevărată, asemenea morții oricărui om. Potrivit tradiției, a fost îngropată într-un mormânt din Ghetsimani, iar după trei zile mormântul ei a fost găsit gol. Fiind Maica Celui ce a biruit moartea, nu rămâne în moarte, ci se ridică mai presus de ea prin puterea Fiului ei. După cum mormântul Domnului a rămas gol, tot astfel rămâne și mormântul Maicii Sale. Cele două morminte rămase goale ne vestesc că și mormintele noastre vor rămâne goale, că nu vor fi locuri de veci.
Maica Domnului este singura persoană dintre sfinții Bisericii Ortodoxe care are o rânduială liturgică a punerii în mormânt, asemănătoare cu cea a Mântuitorului. Credincioșii care participă la Slujba Vecerniei Adormirii Maicii Domnului cântă imnuri precum Prohodul și Binecuvântările Maicii Domnului, iar Epitaful Maicii Domnului este purtat în procesiune împrejurul locașului de cult, precum este purtat cel al Mântuitorului în Vinerea Mare. Această rânduială nu are menirea de a pune un semn de egalitate între ea și Hristos, ci de a arăta înrudirea cu Fiul ei. Sărbătoarea Sfânta Maria Mare din 15 august se numește Adormirea Maicii Domnului, nu Înălțarea la cer cu trupul a Maicii Domnului, pentru că Maica Domnului trece prin moarte și apoi se mută la cer.
În popor se păstrează, încă, multe tradiții și superstiții legate de Adormirea Maicii Domnului, o zi în care, în majoritatea zonelor din România, nu se spune ”La mulți ani!” celor care poartă numele de Maria sau derivatele sale. Fetele care doresc să se mărite trebuie să spele cu apă de busuioc icoana Maicii Domnului pentru ca Fecioara să le ajute să-și întâlnească alesul. De asemenea, ziua de 15 august este ultima zi a verii când florile pot fi culese și să fie bune de leac. Conform unei alte superstiții populare, este interzis ca în această zi să îţi tunzi părul şi să îl arunci, la fel cum este interzis să mergi înapoi. Înflorirea trandafirilor chiar de Sfânta Marie trădează sosirea unei toamne blânde și îndelungate. În dimineața zilei în care este cinstită Adormirea Maicii Domnului se obișnuiește că femeile să meargă la biserică și să împartă struguri pentru cei trecuți la cele veșnice. În unele zone se dau pentru sufletele celor decedați prune coapte și faguri de miere. Începând cu această zi, ciobanii coboară oile de la munte, bărbații își schimbă pălăria cu căciulă, se interzice scăldatul în apa râurilor spurcată de cerb și dormitul pe prispă. Schimbările de anotimp au fost interpretare în popor că fiind semne ale tristeții naturii, care regretă plecarea Sfintei Fecioare. Din acest motiv, iarba nu mai crește, iar frunzele încep să se îngălbenească. De pe 15 august se deschidea în satul tradițional un important sezon al nunților, sezon care ținea până la intrarea în postul Crăciunului. În această zi se organizau târgurile și iarmaroacele de toamnă.
