joi, martie 28, 2024
AcasăSocietateDespre carnivorele mari din România, cu Silviu Chiriac

Despre carnivorele mari din România, cu Silviu Chiriac

Focșăneanul Silviu Chiriac activează în domeniul conservării biodiversităţii şi în managementul ariilor protejate din 1999. Silviu Chiriac este membru al Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN) și a coordonat până acum 4 proiecte LIFE pentru cercetarea şi conservarea carnivorelor. El colaborează și cu publicația National Geographic România, pentru care a acordat, recent, un interviu. Silviu Chiriac a vorbit despre carnivorele mari din România, în special despre urși, precum și despre problemele colaterale care au apărut în dezbatere publică, în ultima vreme.

”Oamenii care au venit la Bucureşti nu vor să vadă urşi sau lupi împuşcaţi! Ei au cerut rezolvarea problemelor cauzate de urşi în sate şi în agricultură. Oamenii au dreptate să se plângă, pentru că în Covasna, Harghita, Mureş şi nu numai urşii creează probleme atacând animale, stricând culturile şi livezile sau chiar rănind oameni. Statul nu are multe pârghii pentru a-i ajuta şi de aceea oamenii sunt nemulţumiţi. Judeţele Covasna şi Harghita au câteva particularităţi în apariţia conflictelor cu urşii: pe de o parte hrănirea suplimentară de către vânători s-a practicat aici foarte intens şi cred că asta a contribuit la creşterea toleranţei urşilor faţă de oameni, iar pe de altă parte, relieful favorizează desfăşurarea unor activităţi antropice în arealul ocupat în mod natural şi de către urs, iar asta face ca incidenţa şi numărul atacurilor urşilor să fie mult mai mare comparativ cu zonele forestiere din Carpaţi, unde atacurile şi pagubele aproape lipsesc. (…) Până acum, proiectele LIFEURSUS şi WOLFLIFE, finanţate de Comisia Europeană, au contribuit la implementarea pe teritoriul României au unor tehnici noi pentru reducerea pagubelor produse de urşi şi lupi.

Încă din 2002, noi am importat şi montat în România primele garduri electrice pentru protecţia stânelor şi livezilor, am adus şi testat în premieră substanţe repelente olfactive şi am implementat metode de condiţionare adversivă a urşilor care deja erau obişnuiţi să se hrănească la tomberoane. În ultimii patru ani, am înfiinţat în Vrancea una dintre cele mai mari crescătorii de câini de pază a şeptelului din rasa Ciobănesc Carpatin. Câinii donaţi în perechi ciobanilor din zonele de conflict vor creşte, se vor înmulţi şi peste câțiva ani putem spune că vor fi suficient de mulţi câini din acesta rasă care să apere ciobanii de pagubele produse de lupi. În lipsa lor, ciobanii folosesc tot felul de metişi incapabili să respingă un atac al lupilor sau urşilor.”, spune Silviu Chiriac în interviu.


ARTICOLE SIMILARE
spot_img
- Advertisment -

Cele mai citite

Despre carnivorele mari din România, cu Silviu Chiriac

Focșăneanul Silviu Chiriac activează în domeniul conservării biodiversităţii şi în managementul ariilor protejate din 1999. Silviu Chiriac este membru al Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN) și a coordonat până acum 4 proiecte LIFE pentru cercetarea şi conservarea carnivorelor. El colaborează și cu publicația National Geographic România, pentru care a acordat, recent, un interviu. Silviu Chiriac a vorbit despre carnivorele mari din România, în special despre urși, precum și despre problemele colaterale care au apărut în dezbatere publică, în ultima vreme.

”Oamenii care au venit la Bucureşti nu vor să vadă urşi sau lupi împuşcaţi! Ei au cerut rezolvarea problemelor cauzate de urşi în sate şi în agricultură. Oamenii au dreptate să se plângă, pentru că în Covasna, Harghita, Mureş şi nu numai urşii creează probleme atacând animale, stricând culturile şi livezile sau chiar rănind oameni. Statul nu are multe pârghii pentru a-i ajuta şi de aceea oamenii sunt nemulţumiţi. Judeţele Covasna şi Harghita au câteva particularităţi în apariţia conflictelor cu urşii: pe de o parte hrănirea suplimentară de către vânători s-a practicat aici foarte intens şi cred că asta a contribuit la creşterea toleranţei urşilor faţă de oameni, iar pe de altă parte, relieful favorizează desfăşurarea unor activităţi antropice în arealul ocupat în mod natural şi de către urs, iar asta face ca incidenţa şi numărul atacurilor urşilor să fie mult mai mare comparativ cu zonele forestiere din Carpaţi, unde atacurile şi pagubele aproape lipsesc. (…) Până acum, proiectele LIFEURSUS şi WOLFLIFE, finanţate de Comisia Europeană, au contribuit la implementarea pe teritoriul României au unor tehnici noi pentru reducerea pagubelor produse de urşi şi lupi.

Încă din 2002, noi am importat şi montat în România primele garduri electrice pentru protecţia stânelor şi livezilor, am adus şi testat în premieră substanţe repelente olfactive şi am implementat metode de condiţionare adversivă a urşilor care deja erau obişnuiţi să se hrănească la tomberoane. În ultimii patru ani, am înfiinţat în Vrancea una dintre cele mai mari crescătorii de câini de pază a şeptelului din rasa Ciobănesc Carpatin. Câinii donaţi în perechi ciobanilor din zonele de conflict vor creşte, se vor înmulţi şi peste câțiva ani putem spune că vor fi suficient de mulţi câini din acesta rasă care să apere ciobanii de pagubele produse de lupi. În lipsa lor, ciobanii folosesc tot felul de metişi incapabili să respingă un atac al lupilor sau urşilor.”, spune Silviu Chiriac în interviu.

ARTICOLE SIMILARE
- Advertisment -

Cele mai citite

Abonare Vrancea24.ro OK Mai Tarziu