Nu e nicio noutate că acest an este unul complicat din punct de vedere politic. Sunt programate 4 rânduri de alegeri, dintre care 3 se vor desfășura în ultimele luni ale anului. La începutul lunii iunie va avea loc scrutinul pentru desemnarea membrilor Parlamentului European. Este un scrutin puțin ”popular” în rândul alegătorilor. La fiecare rundă de alegeri europarlamentare, prezența la vot a fost una scăzută. Însă, în acest an foarte încărcat electoral, rezultatul de la europarlamentare va avea un cuvânt greu de spus în deciziile pe termen scurt ale partidelor și politicienilor.
Fiecare partid (sau alianță) vrea să obțină un scor cât mai bun la scrutinul europarlamentar, pentru a-și potența câștigul electoral de la alegerile naționale, din toamnă: locale, parlamentare și prezidențiale. Miza europarlamentarelor crește semnificativ în acest an, astfel că partidele vor aborda la turație maximă campania electorală din luna mai. Și nu doar campania, ci și perioada de pre-campanie. După sărbătorile de iarnă, fiecare formațiune politică va începe să-și mobilizeze activiștii, simpatizanți, agenții de influență etc, cu fondurile financiare aferente.
PSD pare că-și menține un procent de circa 30% (chiar peste, în unele sondaje) din intenția de vot și țintește primul loc în clasamentul rezultatului de la scrutinul europarlamentar. Asta înseamnă că și în Vrancea pesediștii trebuie să se mobilizeze și să-și recâștige poziția dominantă, din care pierduse teren în 2019 și 2020. Însă, dacă nu vor trece peste disensiunile interne și personale și nu vor acționa unitar, atunci pesediștii vrânceni nu vor ajunge, probabil, la media partidului. La PNL Vrancea e o liniște aparentă (cu excepția organizației municipiului Focșani). Peneliștii vrânceni se bazează pe președintele lor, Cătălin Toma (care este și președintele Consiliului Județean), care să fie locomotiva electorală în acest an, atât la europarlamentare cât și la celelalte alegeri. Pare o strategie riscantă.
AUR, în ascensiune în plan național, ca intenție generală de vot, nu a adus în prim-plan posibili candidați locali în acest an. Strategia lor se bazează pe mesajele naționale, pe evenimentele (uneori scandaluri) create la nivel național, pe George Simion, și prea puțin pe oameni locali, pe membri care să-și asume, deja, candidaturi la alegerile locale, de exemplu. Acest lucru se vede, bineînțeles, și în Vrancea.
Pentru scrutinul europarlamentar nu se poate vorbi de USR ca partid de sine stătător. În urmă cu puțin timp s-a constituit alianța politică Dreapta Unită, formată din USR, PMP și Forța Dreptei. O astfel de alianță părea puțin probabilă la un moment dat, din cauza relațiilor tensionate dintre liderii celor 3 formațiuni, precum și din cauza unor diferențe majore de abordare față de anumite aspecte politice, economice și sociale. Însă niciunul dintre cele 3 partide din Dreapta Unită nu ar putea reprezenta ceva pe scena electorală din 2024 de unul singur (poate doar USR, parțial). Alte formațiuni politice, mai mult partide personale, precum SOS-Diana Șoșoacă sau PUSL-Dan Voiculescu, sunt introduse în statistici și sondaje, însă trecerea pragului electoral nu este un obiectiv politic ușor de atins (în ciuda manipulărilor din spațiul public și din mediul online).
Unii lideri politici din Vrancea sunt, în acest an, cu sabia lui Damocles deasupra capului. Finalul anului 2024 i-ar putea găsi în afara jocului politic. Rezultatele la europarlamentare vor fi un fel de atenționare, dar rezultatele de la alegerile locale (probabil în luna septembrie) vor fi hotărâtoare. Câțiva politicieni din județ își joacă, într-un fel, viitorul politic. La PSD, Nicușor Halici, președintele filialei județene, și Cristi Misăilă, primarul municipiului Focșani, vor fi considerați principalii responsabili în cazul în care nu îndeplinesc obiectivele partidului și cele personale: Nicușor Halici țintește președinția Consiliului Județean, Cristi Misăilă vrea un nou mandat de primar. Dacă pierd, aceștia s-ar putea să nu se regăsească nici pe listele electorale pentru Parlament. La rândul lor, peneliștii vrânceni se declară convinși că președintele lor va obține un nou mandat de președinte al Consiliului Județean. Toate acțiunile PNL Vrancea se vor învârti în jurul lui Cătălin Toma. Însă, pierderea postului de președinte al CJ Vrancea va fi urmată de un pas în spate (așa cum a anunțat secretarul general al PNL, Lucian Bode). De asemenea, procente mici la europarlamentare și la locale ar putea duce și la schimbarea lui Nicu Tănase din fruntea organizației PNL Focșani.
Ceilalți politicieni vrânceni nu au o presiune atât de mare. Deputatul Ion Ștefan (Forța Dreptei) este cel care se agită cel mai mult în plan politic, iar noua alianță Dreapta Unită ar putea obține un rezultat satisfăcător la scrutinul europarlamentar. Nu se știe, însă, cum se vor poziționa organizațiile vrâncene ale USR, PMP și FD la alegerile locale și parlamentare. Nici deputatul George Badiu (președintele AUR Vrancea) nu pare a avea probleme. Partidul său este în ascensiune, iar un rezultat electoral peste anul 2020 ar fi un plus.
Cât privește scrutinul pentru Senat și Camera Deputaților, sondajele actuale oferă următoarea perspectivă, în linii mari: PSD, PNL și AUR vor obține în Vrancea, cu siguranță, câte un mandat de deputat. Celelalte mandate parlamentare se ”joacă” la redistribuirea națională, în care va intra și USR (sau alianța de dreapta). Mai multe despre partidele și politica din Vrancea, în comentariile din următoarele zile.
