Astăzi se împlinesc 6 ani de când a plecat dintre noi, intempestiv, Paraschiv Usturoi – Puiu Siru, așa cum îl cunoaștea toată lumea. Pe 19 noiembrie 2009, o zi liniștită de toamnă, Puiu Siru petrecea o zi agitată (a câta?) la serviciu. Așa era firea lui. S-a prăbușit lângă birou și gata, a încheiat socotelile cu viața. Cu bune și rele, Puiu Siru a trăit intens, ca artist, activist civic, politician sau șef de instituție publică. A promovat Vrancea, scriitorii, oamenii de cultură, artiștii populari, fără să se laude în spațiul public, fără să i se ridice osanale. Cu mijloacele sale, așa cum s-a priceput, cu bani puțini, cu 
eforturi proprii mari, Puiu Siru a încercat să-i ajute pe toți cei care apelau la el, mai ales scriitori și artiști populari locali. Și de multe ori a reușit. Nu a fost cel mai bun, a avut păcatele și problemele lui (ca fiecare dintre noi), s-a certat și s-a împăcat cu cei din jurul lui de sute de ori, dar a fost sufletist și săritor. Chiar dacă mai greșea în aprecieri sau atitudine, nu o făcea cu răutate. Puiu Siru a fost un personaj al vieții publice vrâncene și se simte – și acum, după 6 ani – lipsa lui.
eforturi proprii mari, Puiu Siru a încercat să-i ajute pe toți cei care apelau la el, mai ales scriitori și artiști populari locali. Și de multe ori a reușit. Nu a fost cel mai bun, a avut păcatele și problemele lui (ca fiecare dintre noi), s-a certat și s-a împăcat cu cei din jurul lui de sute de ori, dar a fost sufletist și săritor. Chiar dacă mai greșea în aprecieri sau atitudine, nu o făcea cu răutate. Puiu Siru a fost un personaj al vieții publice vrâncene și se simte – și acum, după 6 ani – lipsa lui.
