Astăzi este echinocțiul de primăvară. Este momentul care marchează sosirea primăverii astronomice în emisfera nordică, în timp ce în emisfera sudică începe toamna astronomică. Este, de asemenea, data la care se spune că „ziua este egală cu noaptea”, adică orele de lumină sunt egale cu orele de întuneric. De acum, durata zilei (luminată de soare) va continua să crească, iar cea a nopţii să scadă, până la data de 21 iunie, când se va încheia primăvara astronomică, odată cu solstițiul de vară.
Echinocţiul reprezintă momentul în care Soarele, în mişcarea sa anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu Ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Cele două puncte de pe ecliptică, în care se află Soarele în momentul echinocţiului, se numesc puncte echinocţiale, fiind denumite punctul vernal şi, respectiv, punctul autumnal. Astfel, există două fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă.
În popor, în funcție de regiune, se mai păstrează o serie de obiceiuri de echinocțiu. În această zi începe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pământul cu beţele sau ciomegele, alungând frigul. Tot la această dată, copiii și tinerii mai fac un lucru: se strâng în grupuri de câte trei sau de câte opt persoane, împodobesc o creangă de copac cu flori de primăvară, iar apoi merg să colinde din casă în casă recitând diverse cântece populare. Colindătorii oferă stăpânilor caselor, câte o floare, menită să le vestească venirea primăverii. În schimbul acestor flori, copiii primesc bani, ouă sau diverse cadouri pe care le împart apoi între ei. Fetele poartă aceste flori în păr, deoarece cred că acestea au puterea de a le face părul să crească și le ajută inimile să rămână tinere. Însă, din cauza problemelor și restricțiilor determinate de pandemia de coronavirus, și obiceiurile se suspendă anul acesta.
