Criza sanitară și economică provocată de COVID-19 se suprapune cu o secetă prelungită în România. Fermierii români, mari și mici, anunță, deja, pierderi și producții agricole mult diminuate în acest an. Nu a mai plouat de mult timp, iarna trecută a adus prea puțină zăpadă, iar pământul este uscat, cum nu a mai fost de mulți ani. „Peste această criza determinată de pandemia coronavirusului se suprapune și o secetă pedologică cumplită și extremă, cum nu a mai fost în ultimii mulți ani. Deficitul este foarte mare în zona Moldovei și a Dobrogei. De aceea, există un pericol să fie compromise culturile de toamnă într-un procent destul de mare”, a recunoscut ministrul Agriculturii, Adrian Oros. De aceea, Guvernul se pregătește să despăgubească toți fermierii care vor înregistra pagube din cauza secetei. Prin urmare, comitetele locale pentru situații de urgență vor evalua care este dimensiunea pierderilor, astfel încât să fie acordate despăgubiri fără să se producă inechități. Principalele culturi afectate acum sunt cele de cereale. „Estimăm o pierdere a producției de până la 50%, ceea ce ar acoperi necesarul de consum pentru aceste produse. Sigur că vor fi consecințe în lanț asupra prețurilor. Depinde și de cât de va dura această criză, pentru că, deocamdată, avem stocuri foarte mari de produse de bază la producători – stocuri de lapte și produse lactate, de ouă, carne de pasăre, de vită, de carne de oaie, legume. Ne confruntăm acum cu o altă problemă foarte mare – aceste stocuri de produse. Căutăm soluții pentru a încuraja procesatorii să stocheze privat și în toamnă, când vom avea nevoie de aceste stocuri, să le putem folosi”, a explicat ministrul Agriculturii, într-o intervenție la Digi24.
Coronavirus, secetă, producții agricole foarte mici și creșteri de prețuri
Semnale de alarmă trag și cercetătorii și specialiștii în agricultură și meteorologie. „Suntem în pragul sau suntem în pericolul unei crize alimentare, trebuie să gestionăm foarte bine această situaţie, să nu ajungem în situaţia grea, așa cum România a mai trecut de-a lungul timpului, iar cea mai mare criză alimentară a fost cea din 1947, cunoscută ca foametea din 1947. Din păcate, veștile de la meteorologi nu sunt prea bune”, a spus Costel Vânătoru, cercetător în agricultură. Seceta prelungită are efecte negative și asupra pomilor fructiferi și a viței de vie. De asemenea, lipsa precipitațiilor ar putea afecta și culturile ce se vor recolta la toamnă, precum porumbul și floarea soarelui.
- Advertisment -