Sânzienele se sărbătoresc, în tradiția populară, pe 24 iunie, în ziua Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare care se mai numește și Cap de vară sau Drăgaică. În popor, se spune că noaptea de Sânziene este una magică, deoarece toate minunile sunt posibile. Numele de Sânziene provine de la zeița romană Santa Diana, cea care era patroana pădurilor și vânătorilor. Sânzienele sunt cunoscute și sub denumirea de Drăgaicele (Drăgaica), Zânele, Frumoasele.
Sărbătoarea de Sânziene este și sărbătoarea Soarelui, a dragostei, a bucuriei și a poftei de viață. Conform tradiției, Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă și dansează, împart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile căsătorite, înmulțesc animalele și păsările, umplu de leac și miros florile și tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor. Fetele mari culeg flori de sânziene de pe câmp și împletesc coronițe pe care mai târziu le aruncă peste case. În cazul în care coronițele lovesc sau ajung să se agațe de horn, fata se va mărita în scurt timp. Florile de sânziene se pot lega și în formă de cruce, se duc la biserică pentru a fi sfințite și se păstrează. Se spune că ele ajută la tratarea bolilor, dar și la alungarea relelor.
În jumătatea de sud a țării, Drăgaica se alege dintr-un grup de 7 fete. Este aleasă fata cea mai cuminte, frumoasă, bună la suflet și este împodobită cu spice de grâu, în timp ce restul fetelor se îmbracă în alb și întreg alaiul merge vesel prin sat. Tot acum se joacă dansul Drăgaicei, un dans făcut pentru a atrage belșugul, pentru a proteja gospodăriile și ogoarele. Drăgaicele se plimbă prin sat și la colțuri fac câte o horă mare. Ele se plimbă tot satul, mai ales pe la casele oamenilor harnici. Fetele plimbă cu ele și o cruce înaltă care mai este denumită și Steagul Drăgaicei, o prăjină înaltă ce are la capăt o cruce împodobită cu flori de sânziene, spice de grâu și pelin. În unele părți, sărbătoarea de Sânziene sau Drăgaică mai este denumită și Amuțitul Cucului. Se spune că, dacă acesta se oprește din cântat înainte de Sânziene, va urma o vară secetoasă. Pasărea cântă doar trei luni pe an, de la echinocțiul de primăvară, atunci când este sărbătorită Buna Vestire, până la solstițiul de vară sau la sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul, pe data de 24 iunie. Potrivit tradiției populare, în această zi nu se fac treburi în casă, nu se spală, nu se coase, nu se mătură. Cine face asta poate muri fulgerat.
