Lumea noastră evoluează constant, devenind mai rapidă şi mai eficientă. În ultimii 50 de ani populaţia a crescut, iar pentru a ne asigura hrana tuturor, ne-am adaptat agricultura. Cantităţile de producţie au crescut, dar şi folosirea fertilizatorilor şi a îngrăşămintelor chimice. România este una dintre ţările importatoare de legume, fructe şi carne de toate soiurile.
Un lucru foarte bun este că a crescut şi numărul avertismentelor şi informărilor din partea specialiştilor din domeniul alimentaţiei şi nutriţiei, cu privire la pericolul consumului excesiv de alimente procesate, dar şi de fructe şi legume tratate cu substanţe de sinteză.
Ştim că pentru un mod sănătos de viaţă trebuie să mâncăm cât mai multe fructe şi legume, mai ales odată cu venirea sezonului cald. Însă, ne întrebăm cum să le alegem, ca să nu ne îmbolnăvim mai mult. Mai ales în cazul copiilor, care au un organism mult mai sensibil.
Despre nitraţi şi nitriţi auzim în mod repetat că sunt folosiţi de agricultura convenţională. Şi că trec din sol în legume şi fructe. Aceste substanţe sunt adăugate voluntar şi în preparatele din carne. Nitriţii omoară bacteria care produce toxina botulinică. Vorbim despre o otravă care poate duce la paralizie şi chiar deces. Însă, oamenii interacţionează în mod nefericit cu aceste substanţe de conservare. Vizual, e greu să se stabilească cantitatea de nitraţi din fructe şi legume. Specialiştii susţin că e posibilă totuşi micşorarea cantităților de nitraţi consumate.
Ceapa, pepenii verzi și galbeni, nectarinele și strugurii ar conține cei mai mulți nitrați. La această concluzie au ajuns specialiștii care au verificat legumele și fructele ce se vând în piețe.
Pentru a evita surprizele neplăcute, urmați câteva sfaturi practice:
– Nu mâncaţi rădăcinile/cozile plantelor. Cantitatea maximă de nitraţi se acumulează în părţile plantelor care sunt mai aproape de rădăcină. Frunzele de mărar şi de pătrunjel conţin cu 50-60% de nitraţi mai puţin decât tulpinile, frunzele de varză – cu 70% mai puţin decât cotorul, la castraveţi şi ridiche cantitatea de nitraţi e cu 70% mai mare în coadă decât în mijloc.
– Nu mâncaţi miezul verde de lângă coaja pepenilor verzi sau galbeni. Pentru mai multă siguranţă, ştiind că cea mai mare concentrare de nitraţi e sub coajă, nu roadeţi miezul chiar până la crusta albă, atât în cazul pepenilor verzi, cât şi a celor galbeni.
– Alegeţi legumele mai „urâte”, dar sănătoase. Cred că aţi observat pe unele tarabe de la piaţă roşii mari, care arată foarte bine, având aproape toate aceeaşi mărime, strălucind la soare, fiind tari, dar care nu au niciun gust. Acestea rezistă în stare proaspătă multe săptămâni. Fiţi siguri că roşiile în cauză au fost tratate cu hormoni de creştere şi cu substanţe chimice. Specialiştii recomandă să procuraţi legumele şi fructele care au un aspect fizic nu prea atrăgător, adică sunt mai mici, se ofilesc mai repede, dar, în schimb, sunt sănătoase.
– Ţineţi legumele în apă înainte de a le găti. Putem reduce puţin conţinutul de nitraţi dacă, de exemplu, înainte de a fi puşi la fiert, cartofii sunt ţinuţi 30 de minute în apă. Specialiştii spun că aşa cantitatea de nitraţi scade cu 20%. Acelaşi lucru îl puteţi face cu pătrunjelul şi mărarul înainte de a le pune în mâncare, dar şi cu toate legumele ce au un nivel scăzut de apă.
– Experiment cu pepenii verzi şi galbeni. Înainte de a-i consuma, puneţi o bucăţică de pepene într-un pahar de apă fiartă, răcită la temperatura camerei. Peste un anumit timp, dacă apa e curată (uşor tulbure), înseamnă că produsul e bun de consumat. Dar în cazul în care apa se colorează un pic, mai bine aruncaţi-l. Aceasta este o dovadă că legumele respective au un conţinut sporit de nitraţi.
– Mai viermănos, dar sănătos. Bătrânii spun că dacă un fruct (măr, pară, prună etc.) nu are o formă ideală şi uneori este viermănos, este mai sănătos, decât cele cu forme perfecte, „una ca una”.
– Consumaţi mere. Specialiştii recomandă să consumaţi cât mai multe mere, căci acestea sunt cele mai sănătoase, conţinând doar 6-10 mg de nitraţi la kilogram, cantitatea admisibilă fiind de 60 mg/kg.
– Evitaţi legumele crescute în sere. Legumele crescute în sere, comparativ cu cele crescute în aer liber, la soare, conţin mai mulţi nitraţi.
– Păstraţi legumele şi fructele în frigider, aerul rece opreşte procesul de transformare a nitraților în nitriți (cei care devin dăunători pentru organism).
– Alimentele vegetale pot deveni nocive dacă sunt stocate chiar şi la frigider pe o perioadă mai mare de 12 ore. Dacă ţineţi supă de morcov în frigider mai mult de 12 ore, ea devine toxică pentru copil. Flora microbiană transformă nitraţii netoxici în nitriţi, care sunt toxici.
– Cereţi certificatul de calitate, atunci când cumpăraţi un produs, ca să vă convingeţi că acesta a fost supus testelor de laborator. (DSP Vrancea)
