Peste 3 luni, pe 11 decembrie, românii sunt așteptați să voteze senatorii și deputații care să-i reprezinte în următorul mandat de 4 ani. Imaginea politicienilor și a Parlamentului României, în general, este una dezastruoasă în ochii românilor, așa că partidele ar trebui să facă eforturi serioase de a se reforma și de a promova oameni de calitate pentru a-și mai spăla și îmbunătăți propria imagine. Se pare că, și de această dată, cuvântul reformă va fi mai mult un slogan, cu mici inserții pozitive, pe ici-colo. Prea puține schimbări reale, de substanță, se anunță și în proxima campanie electorală+viitorul legislativ.
Dar ce vom avea la Vrancea? În primul rând, un număr mai mic de parlamentari – 7: 2 senatori și 5 deputați. În al doilea rând, la scrutinul din 11 decembrie se revine la sistemul de vot pe liste de partid. Să vedem partidele cu cine se prezintă pe aceste liste. Dintre cei 6 parlamentari PSD aleși în 2012, doi nu mai sunt în funcție: Miron Mitrea și Victor Roman. Și nici nu mai candidează. Un altul, parașutat pe la noi de la sute de kilometri depărtare, Petru Filip, nu cred că-și va mai regăsi locul pe lista din Vrancea. Ceilalți 3 au, fiecare, șanse importante de a continua încă un mandat în Parlament: Angel Tîlvăr (recent numit și președinte al PSD Diaspora), Ciprian Nica și Cristian Dumitrescu. Se vorbește însă, în mediul politic, de posibile nume noi pe care șeful PSD Vrancea le-ar dori promovate în viitorul legislativ național. Ar fi vorba chiar de el însuși, Oprișan vizând și o funcție de conducere în Senat sau Camera Deputaților. Și așa, de câțiva ani, șeful pesediștilor vrânceni stă mai mult la București sau în străinătate decât în județ, astfel că un post important la nivel național nu ar fi o dorință surprinzătoare. Se vorbește, totodată, și de alți aspiranți de fotolii parlamentare, precum Vasile Carnariu, fostul prefect Nicușor Halici sau Vasile Vatră (primarul comunei Gugești). De ce nu și o femeie pe un loc eligibil la PSD Vrancea? Totul depinde, însă, de acordul lui Marian Oprișan, iar în acest moment nimeni nu este sigur de candidatură. În cazul PSD Vrancea, calculele se fac pentru 4 locuri eligibile, cu tot cu redistribuiri: 1 senator și 3 deputați.
În cazul PNL, un singur nume pare cert: președintele organizației județene, Cătălin Toma. Deputatul Nini Săpunaru nu mai este pe lista de preferați nici la nivel județean nici la nivel național și încearcă să găsească o soluție pentru o nouă candidatură. Și prefectul Sorin Hornea și-ar dori un loc eligibil pe listele de candidați PNL. În competiția internă pentru nominalizare s-ar putea înscrie mai mulți membri PNL Vrancea: Ion Ștefan, Cristian Bălosu, Fevronia Stoica, Liviu Bostan, Florin Nechifor, Liviu Macovei, Gabriel Bărculescu, Daniel Drăgan, Norocel Pompiliu Stroe, Dorina Vraciu, Daniel Pancu ș.a. Totuși, la PNL sunt mai puține locuri considerate eligibile. S-ar putea lua în calcul maximum 3, cu tot cu redistribuiri, la noroc: 1 senator și 2 deputați. Însă, pentru a obține acest rezultat, PNL trebuie să ia cel puțin scorul județean de la scrutinul local – 35% – iar partidele mici să nu treacă pragul electoral (să obțină sub 5% în Vrancea, chiar dacă trec pragul electoral la nivel național).
La partidele mici nu cred că va fi înghesuială pentru candidaturi pentru că doar cu mare noroc ar putea obține rezultate care să le îndreptățească la vreo speranță la redistribuirea națională a mandatelor, pe baza resturilor de voturi ale fiecărui partid. Noul PMP, fuzionat cu UNPR, îl va avea candidat pe locul considerat eligibil, în urma analizelor sociologice, pe actualul deputat Neagu Murgu. ALDE s-ar putea prezenta în fața electoratului pentru a trece de pragul de 5% și a spera la o redistribuire norocoasă cu Ionel Cel-Mare sau cu foști candidați pe lista de consilieri județeni, precum Maricica Vrabie sau Radu Ignat. N-ar fi exclus nici fostul candidat la Primăria Focșani, Lucian Vulpe, retras în umbră în ultimele luni (asta numai dacă mai vrea să continue în politică). Oricum, voturile pe care le vor obține formațiunile lui Traian Băsescu și, respectiv, Călin Popescu Tăriceanu depind și de evoluții de moment, de jocuri de culise, de interesele de la București, de candidați surpriză etc. ”Vedeta” localelor – USB, acum USR – nu pare a prinde rădăcini, în scurt timp, în județul nostru. Cred că vor avansa liste de candidați (cel puțin așa ar fi normal dacă vor să facă politică) doar pentru a testa ”piața” și a aduna voturi pentru scorul național al formațiunii. Deputatul ex-PNL/ex-UNPR/acum independent (afiliat grupului PRU al lui Bogdan Diaconu), Laurențiu Țigăeru Roșca, nu pare a-și mai găsi locul pe scena politică. Poate că va candida, de formă, de la formațiunea creată artificial de PSD (și nu numai), dar nimic nu-i sigur. Cât despre alte formațiuni sau alianțe ce s-ar putea forma pentru alegerile parlamentare (de exemplu Alianța Națională cu PNȚCD, a lui Marian Munteanu), acestea vor fi doar de decor.
Așadar, pentru moment, oferta politică pentru alegerea senatorilor și deputaților pe următorii 4 ani nu pare atractivă. Se pare că nu este cazul să ne așteptăm la schimbări importante, de fond, la surprize plăcute sau la nume care să însemne ceva pentru comunitatea județeană, care să ofere încredere și speranță. Dar, cine știe?
