În Camera Deputaților urmează să se dezbată proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.142/1998 privind acordarea tichetelor de masă. Proiectul, iniţiat de 59 de deputaţi şi senatori din tot spectrul politic, a fost aprobat de Senat, a primit aviz favorabil din partea mai multor comisii din Camera Deputaţilor şi, pentru a deveni lege, trebuie să fie votat de plen şi, ulterior, promulgat de preşedintele Klaus Iohannis. Iniţial, proiectul prevedea o creştere a valorii tichetului de masă la 13 lei. Ulterior însă, în Comisia de Muncă din Camera Deputaţilor a fost introdus un amendament prin care valoarea sa creşte la 15 lei. În prezent, după mai multe ajustări, valoarea tichetului de masă este de 9,57 lei.
Iniţiatorii proiectului spun că este necesară indexarea valorii tichetului de masă din mai multe motive. Nivelul puterii de cumpărare asigurat prin intermediul tichetelor de masă a scăzut în ultimii 5 ani, pentru că valoarea sa nu a fost corelată cu inflaţia şi pentru că a intrat în sfera de aplicare a impozitului pe venit, iar puterea sa reală de cumpărare a scăzut de la 8,72 lei în 2009 la 7,9 lei în 2015. Indexarea tichetului s-a făcut într-un ritm mai lent decât evoluţia inflaţiei. Astfel, dacă la data introducerii lor, în 1998, tichetele de masă puteau acoperi 50% din cheltuielile cu produse alimentare ale unei gospodării, anul trecut procentul a coborât până la 27%, iar dacă s-ar dori revenirea la procentul de 50%, valoarea tichetului ar trebui indexată până la 17,5 lei. În plus, iniţiatorii proiectului spun că valoarea actuală nu acoperă nici măcar preţul unei mese de prânz, care ar fi, în medie, de 13 lei la nivel naţional, şi de 10 lei în zonele mai sărace, şi asta în regim de catering, nu de restaurant.
Guvernul nu a susţinut propunerea legislativă de majorare a valorii tichetelor de masă, din motive care ţin de constrângerile bugetare. Potrivit statisticilor, la începutul acestui an erau 2 milioane de angajaţi care primeau tichete de masă.
