Publicistul originar din comuna Soveja, Cristi Merchea, a propus, în urmă cu puțin timp, mai multe modele de steme pentru localitatea natală. După o primă consultare, au fost alese 3 modele de emblemă. Acestea sunt, acum, în dezbatere publică, timp de o lună. La final, se va alege una dintre cele 3 variante, care va primi și avizul Comisiei Heraldice a Consiliului Județean Vrancea. Iată cele 3 propuneri, cu explicațiile aferente:
Varianta 1
Descrierea heraldică a stemei:
Stema comunei Soveja se compune, conform variantei 1, dintr-un scut/emblemă, cu lateralele superioare rotunjite concav și cele inferioare convex, unindu-se jos în formă rotundă. Colțurile superioare sunt formate din două cercuri mici care, la fel, intră concav în structura scutului. Deasupra, acesta este timbrat cu un mausoleu stilizat, ca o coroană.
Scutul este divizat în patru sectoare egale iar partea de jos este înfășurată cu o panglică tricolor, dispusă în semicerc. Pe culoarea galbenă a panglicii este scris cuvântul SOVEJA.
În fiecare din cele patru sectoare este dispus câte un element:
1. Stânga sus, pe fond portocaliu, o cabană turistică
2. Dreapta sus, pe fond azur, un cioban rezemat în bâtă cu o mioară lângă el. În dreapta și stânga ciobanului se află soarele și luna.
3. Stânga jos, pe fond verde deschis, două conuri de brad cu frunze
4. Dreapta jos, pe fond crem, jumătate de cașcaval cu motiv tradițional.
Semnificația elementelor stemei:
Mausoleul – reprezintă Mausoleul Eroilor căzuți în Primul Război Mondial (1916-1919) și aflat în comuna Soveja, motiv de mândrie și pioasă aducere aminte.
Cabana turistică – este reprezentarea stilizată a vilei 3 din fosta stațiune Soveja, simbol al turismului trecut dar și viitor;
Ciobanul cu mioara și soarele și luna – „Miorița”, motiv principal de mândrie locală prin unicitatea sa, a locului unde cea mai cunoscută baladă românească a fost descoperită și culeasă de scriitorul pașoptist Alecu Russo, exilat la Soveja în 1846; Ciobanul moldovean este eroul principal al baladei iar soarele și luna sunt, de asemenea, două din elementele esențiale care călăuzesc viața și moartea acestuia, („Soarele și luna/I-au ținut cununa”), cu profunde valențe de psihologie populară;
Conurile de brad – simbol al pădurilor care înconjoară comuna;
Cașcavalul în formă tradițională – reprezentarea unuia din produsele locale cele mai cunoscute și specifice, cașcavalul afumat, creat în forme tradiționale sculptate în lemn.
Varianta 2
Descrierea heraldică a stemei:
Stema comunei Soveja se compune, conform variantei 2, dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară se află un mausoleu stilizat, ca o coroană.
Scutul este divizat în cinci sectoare fiecare conținând câte un element distinctiv.
1. Stânga sus, pe fond roșu, o cabană turistică
2. Dreapta sus, pe fond muștar, un cașcaval cu motiv geometric tradițional
3. Stânga jos, pe fond verde deschis, două conuri de brad cu frunze
4. Dreapta jos, pe fond azur, un cioban rezemat în bâtă cu o mioară lângă el. În dreapta și stânga ciobanului se află soarele și luna;
5. Colțul de jos, în vârful scutului, pe fond verde apă, un cap de cerb.
Semnificația elementelor stemei:
Mausoleul – reprezintă Mausoleul Eroilor căzuți în Primul Război Mondial (1916-1919) și aflat în comuna Soveja, motiv de mândrie și pioasă aducere aminte.
Cabana turistică – este reprezentarea stilizată a vilei 3 din fosta stațiune Soveja, simbol al turismului trecut dar și viitor;
Ciobanul cu mioara și soarele și luna – „Miorița”, motiv principal de mândrie locală prin unicitatea sa, a locului unde cea mai cunoscută baladă românească a fost descoperită și culeasă de scriitorul pașoptist Alecu Russo, exilat la Soveja în 1846; Ciobanul moldovean este eroul principal al baladei iar soarele și luna sunt, de asemenea, două din elementele esențiale care călăuzesc viața și moartea acestuia, („Soarele și luna/I-au ținut cununa”), cu profunde valențe de psihologie populară;
Cașcavalul în formă tradițională – reprezentarea unuia din produsele locale cele mai cunoscute și specifice, cașcavalul afumat, creat în forme tradiționale sculptate în lemn;
Conurile de brad – simbol al pădurilor care înconjoară comuna;
Capul de cerb – simbol al faunei care populează pădurile Sovejei.
Varianta 3
Descrierea heraldică a stemei:
Stema comunei Soveja se compune, conform imaginii varianta 3, dintr-un semicerc format din lauri, strâns în partea jos cu panglica tricolorului național. Pe jumătatea superioară se află un cioban sprijinit, așezat pe două dealuri, între păduri și un urs. Sub acest ansamblu este scris cu majuscule SOVEJA iar sub acest cuvânt o jumătate de cașcaval cu motive geometrice. Semnificația elementelor stemei:
Laurii – reprezintă simbolul jertfei eroilor căzuți în localitate în Primul Război Mondial
Cașcavalul în formă tradițională – reprezentarea unuia din produsele locale cele mai cunoscute și specifice, cașcavalul afumat, creat în forme tradiționale sculptate în lemn;
Ciobanul cu mioara– reprezintă „Miorița”, motiv principal de mândrie locală prin unicitatea sa, a locului unde cea mai cunoscută baladă românească a fost descoperită și culeasă de scriitorul pașoptist Alecu Russo, exilat la Soveja în 1846; Ciobanul moldovean este eroul principal al baladei
Brazii și dealurile – elemente de relief specifice zonelor comunei, la fel cum pădurile de brad sunt bogăția dealurilor și a munților limitrofi;
Ursul – simbol al faunei care populează pădurile Sovejei.
