Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva

Creștinii ortodocși o cinstesc astăzi pe Sfânta Cuvioasa Parascheva. Ea s-a născut în secolul al XI-lea, în satul Epivat din Tracia, pe țărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol. Se spune că, pe când avea 10 ani, Cuvioasa Parascheva a auzit într-o biserică spusele Mântuitorului: „Oricine voiește să vină după Mine să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-mi urmeze Mie”. Aceste cuvinte o determină să-și dăruiască hainele sale săracilor. După o vreme se retrage în pustie. Se îndreaptă spre ținutul Pontului, oprindu-se la mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, unde va rămâne 5 ani. De aici a plecat spre Țara Sfântă și s-a așezat într-o mănăstire de călugărițe în pustiul Iordanului. La vârsta de 25 de ani se întoarce în Epivat și, împăcată cu sine, cu oamenii și cu Dumnezeu, își dă sufletul. I s-a descoperit, apoi, întâmplător, trupul îngropat, neputrezit și plin de mireasmă. Pe 14 octombrie 1238, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate la Târnovo. De-a lungul anilor, moaștele ajung în  mai multe biserici și mănăstiri din Turcia, Grecia, Serbia. Domnitorul Moldovei, Vasile Lupu, a făcut demersurile necesare la Patriarhia din Constantinopol ca moaștele Sfintei Parascheva să fie strămutate la Iași, la nou construita biserică având hramul Sfinții Trei Ierarhi. Ele au fost aduse pe 14 octombrie 1641 iar în anul 1887, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iași. De atunci, în fiecare an, românii merg în pelerinaj, de 14 octombrie, la moaștele Cuvioasei Parascheva. În ultimii ani a devenit cel mai mare pelerinaj al creștinilor ortodocși din România, peste 100.000 de oameni venind la moaștele Cuvioasei timp de o săptămână, în preajma zilei de 14 octombrie.