Parchetul General a luat o decizie istorică, așteptată de mulți ani: s-a extins urmărirea penală în Dosarul Revoluției, sub aspectul infracțiunii contra umanității. Procurorul de caz susține, printre altele, că gașca lui Ion Iliescu, care a preluat puterea în 22 decembrie 1989, și-a păstrat conducerea statului prin acțiuni care au condus la omoruri și vătămări corporale grave. Deocamdată, extinderea urmăririi penale este in rem, însă pentru Iliescu&comp, care mai sunt în viață, ar putea veni o perioadă de neliniște. Întrebările repetate ale luptătorilor, răniților, urmașilor celor decedați după 22 decembrie 1989, reunite sub titlul ”Cine-a tras în noi, după 22?”, și-ar putea găsi, iată, un răspuns după mai bine de un sfert de secol. Foștii generali Nicolae Militaru, Victor Atanasie Stănculescu, Ștefan Gușă (și alți militari cu funcții) au murit, comuniștii renegați de Ceaușescu sau din planul doi precum Alexandru Bîrlădeanu, Marțian Dan, Silviu Brucan, Ilie Verdeț etc s-au dus și ei, dar tot au mai rămas Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, Iulian Vlad și alții (știuți sau neștiuți) care ar trebui să răspundă atât în fața justiției, în fața răniților și urmașilor morților de după 22 decembrie 1989 precum și în fața istoriei. Iată, mai jos, comunicatul integral al Ministerului Public.
Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:
Procurori militari ai Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, prin ordonanța din 1 noiembrie 2016, în cauza cunoscută generic sub denumirea “Dosarul Revoluției”, extinderea urmăririi penale, in rem, sub aspectul infracţiunii contra umanității, prevăzută de art. 439 alin. 1 lit. a, g, i și k Codul penal cu aplic. art. 5 Cod penal. Din actele dosarului rezultă că pentru păstrarea puterii, prin acțiunile desfășurate și măsurile dispuse, noua conducere politică și militară instaurată după data de 22.12.1989 a determinat uciderea, rănirea prin împușcare, vătămarea integrității fizice și psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, fapte care se circumscriu condițiilor de tipicitate ale infracțiunii contra umanității prev. de art. 439 alin. 1 lit. a, g, i și k Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal.
Situaţia premisă a infracţiunii contra umanităţii referitoare la existenţa unui atac generalizat rezultă din numărul mare de localităţi în care au avut loc incidente armate cu consecinţele menţionate anterior. Din modul în care s-a produs acest atac reiese existenţa unui plan după care s-a acţionat, plan care a urmărit crearea unei stări de confuzie în rândul forţelor armate, prin divizarea conducerii Ministerului Apărării Naţionale şi difuzarea unor ordine, rapoarte şi informaţii false, scoaterea în stradă şi înarmarea populaţiei, respectiv crearea aparenţei unui „război civil” în care să se confrunte unităţi înarmate aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne sau aceluiaşi minister, în scopul preluării puterii şi legitimării noilor lideri. În realizarea acestui plan s-a apelat la Televiziunea Română care a transmis comunicate alarmiste şi uneori false, la tăierea legăturilor telefonice şi aducerea la conducerea ministerelor de forţă a unor foste cadre militare loiale noii conduceri politico-militare, cu consecinţa generării unui „război” psihologic şi mediatic care a condus la producerea a numeroase victime.
Cercetările urmează a fi reluate cu privire la toate faptele care au făcut obiectul dosarului nr. 11/P/2014, inclusiv cu privire la faptele comise după data de 22.12.1989 pe întreg teritoriul ţării, conform dispozițiilor reținute în încheierea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în cauză.
