Astăzi a început Postul Paștelui, ce ține 7 săptămâni, până sâmbătă, 1 mai. Postul Paștelui a fost instituit în cinstea Patimilor și Învierii Mântuitorului Iisus Hristos, prin care noi am fost mântuiți, și nu reprezintă doar abținere de la anumite alimente, ci înseamnă și îndreptare sufletească, prin spovedanie și fapte bune. ”Nu postim ca să ne laude oamenii, ci postim tainic, discret, nu pentru a fi remarcați în societate, ci pentru a aduce mulțumire lui Dumnezeu, recunoștință pentru darul vieții și a exprima și dorința de a ne sfinți viața prin rugăciune, prin relație tainică cu Dumnezeu, Care vede pe ascuns iubirea noastră față de El și prin aceasta noi ne sfințim viața, întrucât tainic ne punem în legătură prin post și rugăciune cu Dumnezeu cel Unul Sfânt. Postul este o jertfă spirituală, este o dăruire de sine sau o ofrandă adusă lui Dumnezeu, ca recunoştinţă pentru darul vieţii şi ca dorinţă de sfinţire a vieţii, iar această dăruire de sine arată că omul care posteşte şi se roagă preţuieşte mai mult pe Dăruitor, pe Dumnezeu, decât darurile materiale pe care le primeşte de la El. Iubim mai întâi pe Dumnezeu, Dăruitorul vieţii şi al tuturor darurilor materiale şi spirituale, şi în al doilea rând ne bucurăm de darurile limitate şi trecătoare materiale. (…) Postul de 40 de zile al Sfintelor Paşti este o participare la postul Mântuitorului Iisus Hristos şi în acelaşi timp este o şcoală de sfinţenie, de curăţire, de luminare, de schimbare a vieţii păcătoase în viaţă virtuoasă, plină de lumina iubirii faţă de Dumnezeu, prin rugăciune, şi faţă de semeni, prin fapte bune.”, a transmis Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Postul Paștelui este considerat a fi unul aspru din punct de vedere alimentar, credincioșii renunțând la carne, pește, brânză, lapte, ouă, vin și grăsime. În Postul Paștelui nu se fac nunți sau botezuri și sunt doar două zile de dezlegare la pește: Bunavestire (25 martie) și Duminica Floriilor (25 aprilie)
