Politicienii români demonstrează, în cea mai mare parte, că nu au învățat nimic din ceea ce s-a întâmplat în ultimii 30 de ani. Chiar dacă sunt mai tineri ca vârstă sau mai noi în politică, cei mai mulți politicieni par prinși în aceleași metehne, obsesii și interese de neînțeles pentru majoritatea cetățenilor. Fiecare se crede mai breaz decât celălalt, mai ales dacă sunt din partide diferite.
Disputele de acum dintre PNL, pe de o parte, și USR-PLUS, de cealaltă parte, sunt doar exerciții de mușchi, imagine, interese și manipulare a electoratului. A electoratului taliban, de fiecare parte, că majoritatea nu înțelege exact de unde atâta încrâncenare între niște ”parteneri” de guvernare. Pentru cei care cunosc, cât de cât, ce jocuri se fac la nivel politic, nu e de mirare că s-a ajuns la demiterea lui Vlad Voiculescu din Guvern. Încă de la constituirea coaliției de guvernare a părut obligatoriu ca postul de ministru al Sănătății să fie preluat de Vlad Voiculescu. Părea că nu se poate un Executiv cu miniștri USR-PLUS fără Vlad Voiculescu. Și, odată intrat în Guvern, era de așteptat ca Vlad Voiculescu să fie nuca tare, izvor de disensiuni și motiv de ceartă. Era doar o chestiune de timp apariția rupturii, urmată de revocarea ministrului Voiculescu. Cei mai optimiști dădeau termen luna iunie a.c., pesimiștii avansau luna martie maxim. A fost aprilie.
Motivele disputelor par grave pentru protagoniști, dar sunt prea mici pentru majoritatea românilor. Se aruncă în spațiul public tot felul de informații și detalii care nu au legătură cu actul de guvernare decât parțial. Ies la iveală doar orgolii, frustrări personale, interese de grup, erori elementare de comunicare între persoane și chiar între instituții. Acuzații și dezvăluiri vin în cascadă, zi după zi, din ambele tabere. Tu ai dat primul cu piatra! Ba tu! Pare o dilemă existențială clasică: ce a fost mai întâi, oul sau găina?
Și uite-așa ne-am reamintit de celebrele dispute din coaliția CDR-PD, din perioada 1997-2000. Și atunci erau supărări, interese, dispute și ședințe interminabile ale diferitelor comisii și comitete ale coaliției de guvernare. Bine, protagoniștii erau la alt nivel, cei de acum nu se ridică (deocamdată) la nivelul politicienilor de atunci. Guvernarea de atunci a mers, târâș-grăpiș, timp de 4 ani, cu multe probleme rămase din guvernarea Văcăroiu, care a stagnat România în timp ce toate statele ex-comuniste evoluau. Și, normal, partidul lui Iliescu a câștigat tot, en fanfare, în anul electoral 2000.
După cum au început ostilitățile în coaliția PNL-USR-PLUS, deznodământul anului electoral 2024 va fi același: PSD va câștiga tot, fără probleme. În anul 1997, PSD (PDSR se numea atunci) era într-o mică degringoladă: o aripă s-a rupt de partid, formând Alianța pentru România (ApR, cu Meleșcanu, Coșea etc.); primarii își căutau o altă umbrelă politică; pedeseriștii stăteau retrași, fiecare la colțul lui, nu mai ridicau glasul; șefi de instituții puși de FDSN/PDSR căutau ”prieteni” la noua putere. În sediul PDSR Vrancea, de pe Strada Republicii din Focșani, bătea vântul. Imobilul nu fusese, încă, renovat pe bani publici (s-a întâmplat după anul 2000). Prin sediu mai veneau doar Marian Oprișan, Mircea Diaconu, Miron Mitrea (sâmbăta), secretara, parțial Cătălin Popescu și alți câțiva. În 1997 au fost perioade în care imobilul nu avea energie electrică și căldură. Ce mai, era deprimant pentru ei … Și-au revenit destul de repede și au câștigat categoric toate alegerile din anul 2000. Acum, în 2021, PNL și USR-PLUS se cred pe cai mari, la fel ca PNȚCD, PNL și PD în 1997. Dar, la fel ca predecesorii, PNL și USR-PLUS de acum par că și-au propus să scoată PSD din conul de umbră și să-i asigure victorii fără dubii în anul electoral 2024. Să fie sănătoși.
PS Am mai văzut o aberație aruncată în spațiul public zilele acestea: îl asemănau unii pe Vlad Voiculescu cu Traian Băsescu!?! Jalnic. După ce va câștiga Vlad Voiculescu o bătălie politică, singur, împotriva PSD, mai discutăm.
