Ceea ce se stabilise pe la începutul anului s-a întâmplat sâmbătă, 25 septembrie: Ludovic Orban a fost îndepărtat de la șefia PNL, în locul lui fiind ales Florin Cîțu. Nu s-au produs schimbări în ceea ce privește tendința de vot care a fost ”trasată” în interiorul PNL în ultimele luni. Manifestările zgomotoase pro-Orban și anti-Cîțu și anti-Iohannis din timpul desfășurării congresului de sâmbătă (cu delegații PNL Vrancea în prim-plan) nu au schimbat în niciun fel deznodământul adunării. Ludovic Orban a anunțat că va elibera și locul de președinte al Camerei Deputaților și nu se știe dacă vreun susținător al moțiunii sale va prinde un loc în noua structură de conducere a PNL.
Însă ce se va întâmpla cu guvernarea? Florin Cîțu, Klaus Iohannis și liberalii din jurul lor susțin că încheierea alegerilor din PNL va însemna o resetare și revigorare a guvernării. Liderii USR-PLUS o țin, în continuare, cu placa ”fără Cîțu prim-ministru”. E adevărat, în USR-PLUS nu s-au finalizat alegerile interne, mai sunt câteva zile. Apoi, mai vedem cum rămâne cu declarațiile războinice și categorice.
În mediul politic au apărut câteva scenarii privind evoluția PNL și a guvernării după congres, cu Florin Cîțu câștigător. O variantă ar fi continuarea guvernării PNL-UDMR, cu sprijin tacit al PSD în Parlament, la schimb cu ”ceva” (conform modelului cabinetului Tăriceanu din 2007-2008). O altă variantă ar fi revenirea USR-PLUS în coaliția de guvernare, chiar și cu Florin Cîțu premier. La momentul oportun se vor găsi motive și explicații ”solide” legate de revenirea USR-PLUS în Guvern, cu premier Cîțu. Nu este exclusă nici o mișcare politică mai amplă, cu unele compromisuri, care să mulțumească (cam) pe toată lumea: moțiunea de cenzură are succes (cu acordul sforarilor și al lui Iohannis), iar Florin Cîțu pierde funcția de prim-ministru. Se reiau negocierile pentru coaliția PNL-USR-PLUS-UDMR, cu toate funcțiile pe masă. Astfel, ar ieși o schemă cu Florin Cîțu președinte al Senatului, Dan Barna președinte al Camerei Deputaților (sau alt lider USR-PLUS, dacă Barna nu câștigă alegerile interne) și un prim-ministru PNL, agreat de Iohannis (Nicolae Ciucă, de exemplu, în ciuda opoziției USR-PLUS, sau Lucian Bode, pe care PNL îl ”plimbă” pe la toate ministerele). Se mai pot produce și rupturi în rândul grupurilor parlamentare, nu neapărat la vedere, care să voteze, măcar o perioadă, proiectele Guvernului Cîțu (PNL-UDMR), în anumite situații. De asemenea, dacă moțiunea de cenzură AUR-USR-PLUS are succes (sau cea anunțată de PSD), președintele Iohannis l-ar putea nominaliza tot pe Florin Cîțu în funcția de prim-ministru și, astfel, reîncep jocurile politice (mai ales cele de culise). În fine, mai e și varianta ca PSD să-și dorească atât de mult alegeri anticipate încât va trage tare în Parlament și în culise ca niciun guvern condus de PNL să nu mai fie votat. Dacă se primește ”verde” de undeva, atunci am putea avea, în premieră pentru perioada post-decembristă, alegeri parlamentare anticipate. Însă este greu de crezut că, pe lângă clasicul refuz al parlamentarilor în funcție de a-și pierde mandatul, motivul pandemiei nu va fi folosit pentru a justifica orice mișcare politică pentru a evita alegerile anticipate. Nu va dura mult și ne vom da seama spre ce se îndreaptă jocurile de pe scena politică românească, serios avariată în acest an.
