Numeroase voci din România și din alte țări solicită repetat intervenția NATO în Ucraina, pentru a pune capăt măcelului pe care-l face armata rusă în această țară. Există deja dovezi clare că militarii ruși ucid civili, cu intenție, iar avioanele și rachetele lui Putin lovesc din aer nu doar obiective militare, ci și blocuri de locuințe. NATO susține armata ucraineană cu echipament militar, informații și expertiză tactică, dar a respins repetat o intrare efectivă în Ucraina. Inclusiv președintele Volodimir Zelinski a cerut insistent ca alianța nord-atlantică să „închidă cerul deasupra Ucraine”, ceea ce înseamnă să intre cu avioanele proprii pe teritoriul ucrainean pentru a bloca aviația și rachetele rusești. De altfel, supărat, liderul de la Kiev a declarat marți că s-a convins că nu se poate baza pe sprijinul NATO.
„NATO este o alianță defensivă, deci nu poate prin definiție să reprezinte o amenințare la adresa unui stat. Are doar rolul de a proteja pe membrii săi. Nu are dreptul să fie agresivă legal”, a explicat, pentru PressHUB, Luciana Ghica, conferențiar universitar în cadrul Facultății de Științe Politice de la Universitatea din București. Precendentul Serbia a fost o greșeală, afirmă experta, și nu poate fi repetat. „Este o chestiune complicată din punct de vedere al dreptului internațional ce s-a întâmplat în Serbia, în 1999. În principiu, legitimitatea intervenției unei organizații regionale poate fi justificată prin instrumentele ONU. Modul în care se justifică este unul politic. Bombardarea Serbiei de către trupe NATO s-a petrecut pentru că a existat o agresiune a unei părți a guvernului sârb asupra unei părți a populației pentru care era răspunzător.
Articolul integral semnat de jurnalistul Răzvan Chiruță îl puteți citi pe PressHUB.