Astăzi este Ajunul Bobotezei, zi de post negru, în care nu se mănâncă și nu se bea nimic, pentru ca următoarea zi, de Bobotează, credincioșii să ia agheasmă pe nemâncate. În unele regiuni, în special în Moldova, creștinii ortodocși gustă pe nemâncate din Agheasma Mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) până la 14 ianuarie – odovania praznicului. Cu Agheasma Mare se stropesc casele credincioșilor și locuitorii acestora, în Ajunul Bobotezei. Tot cu ea se stropesc și lucrurile care trebuie binecuvântate sau sfințite, cum ar fi crucile, troițele, clopotele, vasele și veșmintele liturgice, precum și bisericile și icoanele. Tradiţia spune că în Ajunul Bobotezei oamenii pregătesc o masă asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului. Pe masa din „camera de curat” se aşterne o faţă de masă, aleasă special pentru acest moment, sub faţa de masă se pune fân sau otavă iar pe fiecare colț se pune câte un bulgăre de sare. Deasupra se așează douăsprezece feluri de mâncare: coliva – grâu pisat, fiert, îndulcit cu miere şi amestecat cu nucă pisată -, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale („găluşte”) umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” – borş de fasole albă în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, ce au colţurile lipite în formă de urechiuşe -, borş de peste, peşte prăjit, „vărzare” – plăcinte de post umplute cu tocătura de varza acră -, plăcinte cu mac etc. Până la sosirea preotului cu Iordanul, nimeni nu se atinge de mâncare, iar imediat după sfinţirea mesei, parte din bucate sunt adăugate în hrana animalelor pentru „a fi protejate de boli şi pentru a fi bune de prăsilă”.
De asemenea, în popor se păstrează o serie de obiceiuri legate de Ajunul Bobotezei. Se spune că în noaptea de Bobotează se deschid cerurile, iar celui care vede acest lucru, Dumnezeu îi îndeplinește dorințele. Tot în ajun de Bobotează fetele mari pot să-și afle ursitul. Ele vor trebui sa fure sau să ceară de la preot un fir de busuioc sfințit pentru a-l pune noaptea sub pernă. Se spune că peste noapte vor visa chipul celui sortit. Tot pentru a-l vedea în vis pe cel sortit, fetele mari trebuie să-și pună pe degetul inelar un fir de mătase roșie și un firicel de busuioc. În ajun de Bobotează există și superstiția conform căreia dacă o femeie se împiedică și cade pe gheață , atunci, în viitorul apropiat, va avea loc o căsătorie. O altă superstiție ne mai spune că cine va strănuta în ziua de ajun de Bobotează va fi norocos în anul ce urmează.
Totodată, în ajunul Bobotezei, există și o serie de superstiții referitoare la vreme, și anume:
- Dacă în ajunul Bobotezei e brumă pe pomi, vor fi poame multe;
- Dacă în ajun de Bobotează picură din streașină atunci va fi o vară ploioasă;
- Dacă ajunul Bobotezei este unul ploios atunci va fi un an ploios;
- În direcția în care va stropi preotul cu busuiocul muiat în ageasmă, de acolo vor veni ploile de peste an;
- Dacă în ajunul Bobotezei, când preotul umblă cu “Iordanul” prin sate, îi va scârți zăpada sub picioare, atunci va fi un an bogat și rodnic.
