Astăzi este și Ziua Sânzienelor sau Drăgaica, o sărbătoare cu origini populare. Sânzienele îşi au originea într-un străvechi cult al soarelui. În popor se spune că Sânzienele sunt nişte fete frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii, cel mai adesea, dansând. Sunt zâne bune, dar, dacă nu sunt sărbătorite, se transformă în zâne rele. Cel mai răspândit obicei popular legat de Sânziene este în noaptea de 23 spre 24 iunie: fetele își pun flori de sânziene sub pernă, în speranţa că astfel îşi vor visa ursitul. De Sânziene, femeile căsătorite îşi înfăşurau mijlocul cu flori de sânziene, pentru a nu avea dureri la muncile câmpului. În această zi de sărbătoare, atât fetele cât şi femeile îşi puneau în păr sau în sân floarea de sânziene. De asemenea, își împleteau cununi pe care le purtau pe cap și jucau dansul Drăgaicei. Acest dans era pentru belşug, precum şi pentru protecţia gospodăriilor şi ogoarelor.
În noaptea Sânzienelor, fetele de măritat își împleteau cununi din sânziene pe care le aruncau peste case. Dacă cununile se loveau sau se agățau de coșul casei, însemna că fata se va căsători. De asemenea, fetele care voiau să se mărite repede trebuiau să se spele cu roua strânsă în zori de către bătrânele satului. Se spunea că fetele care se spălau cu această rouă vor fi sănătoase și drăgăstoase și își vor găsi repede alesul. Și femeile măritate puteau să se spele cu rouă, pentru a fi iubite în continuare de soți și pentru a avea copii frumoși și sănătoși. În unele zone, gospodarii prindeau la grinda casei câte un spic de grâu, care să le aducă recoltă bogată.
