Guvernul premierului bulgar Kiril Petkov a căzut, prin moțiune de cenzură, iar Bulgaria se vede din nou în instabilitate politică. Ce urmează a explicat, pentru PressHUB, jurnalistul bulgar Vladimir Mitev. Acesta este fondatorului blogului Podul Prieteniei (https://movafaq.wordpress.com), în care scrie despre Bulgaria și România.
Criza politică care a dus la căderea, la Sofia, a guvernului lui Kiril Petkov a provocat o mulțime de proteste și contraproteste. Partenerii Bulgariei încep să se îngrijoreze că instabilitatea politică a revenit în societatea bulgară. Există temeri legate de o posibilă creștere a tendințelor pro-rusești. Iar partenerii occidentali sunt îngrijorați de faptul că măsurile întreprinse de guvernul Petkov pentru a promova „schimbarea” – de exemplu, reducerea accesului oligarhiei la banii statului – ar putea fi anulate. Aceste temeri ar putea fi în continuare justificate, dar evoluția politică bulgară nu trebuie să fie văzută ca un joc cu sumă nulă, în care pendulul se deplasează fie spre SUA, fie spre Rusia. Mai degrabă, se observă suprastructura unei societăți care trece printr-o transformare de la regimul de lungă durată al „stabilocrației”, sub conducerea premierului Boyko Borisov, care s-a încheiat anul trecut cu decapitarea acestuia.
Când guvernul Petkov a fost format, în decembrie 2021, era o mare așteptare pentru schimbare și modernizare după anii de atemporalitate sub Borisov. Dar ce a însemnat de fapt schimbarea? În primele luni, părea să însemne că procurorul-șef trebuia înlocuit cu cineva care să facă anticorupție într-un mod „incoruptibil”, în conformitate cu înțelegerile guvernului. Dar, în ciuda presiunilor, acest lucru nu s-a întâmplat – procurorul-șef a păstrat sprijinul Consiliului Superior al Magistraturii.
Apoi, Petkov, simțindu-se aparent insuficient de puternic, a încercat o procedură juridică neobișnuită și rar utilizată, prin intermediul Ministerului de Interne, în loc de Procuratură, acuzându-l pe Borisov pentru presupusul său exercițiu de șantaj. Borisov a fost eliberat după 24 de ore fără acuzații și a obținut profilul de victimă, în ciuda asocierii sale îndelungate cu diverse infracțiuni. Așadar, utilizarea de către Petkov a retoricii și conceptelor anticorupție s-a dovedit în cele din urmă a fi inutilă.
O altă strategie de schimbare folosită de guvern a fost cea prin care încercat să oprească fluxul de bani de la stat către firmele și sectoarele care prosperau în timpul guvernului Borisov – construcții, transporturi etc. Aceste eforturi au dus la proteste uriașe, în care angajatorii din aceste sectoare și-au luat muncitorii pentru a bloca drumurile sau a protesta la Sofia sub sloganul că statul a semnat contracte sau că oamenii trebuie să își câștige existența. De asemenea, guvernul a închis o firmă de verificare sanitară la principalul punct de trecere a frontierei cu Turcia, susținând că aceasta era asociată cu „mafia” oligarhiei. (…)
Aparent, premierul Petkov a fost chipul tehnopopulismului bulgar – o tendință care promovează abordările tehnocratice, finanțele, politicile ecologice și lupta împotriva corupției. Președintele Radev și-a construit cu grijă un sprijin în rândul intelectualilor locali, al reprezentanților Bisericii, al oamenilor care au o anumită orientare patriotică. De asemenea, a implicat reprezentanți ai mediului de afaceri și ai sindicatelor, prin conferințe și evenimente care l-au stabilit ca un fel de arbitru sau forță de echilibru în sistemul politic. Radev a susținut atât că propunerea franceză privind Macedonia de Nord este bună, dar și insuficientă. El face apel la oamenii din generațiile mai în vârstă, care au interiorizat valorile din vremurile în care statul era un factor mai puternic în viața oamenilor. Pe de altă parte, bulgarii tineri și educați până în 40 de ani înclină spre partidul lui Petkov sau spre Bulgaria Democratică.
Rareori ni se cere să alegem între Vest și Est într-un sens clar definit și distilat. Premierul nostru „pro-occidental” Petkov a guvernat în coaliție cu partide care sunt acuzate că sunt pro-est. Președintele nostru „rusofil” l-a promovat pe omul „pro-occidental” Petkov în politica mare și a sprijinit cu stoicism aspectele negative ale greșelii lui Petkov cu dubla cetățenie. Înainte de a fi acuzat că este „pro-rus”, Borisov a avut momente foarte bune cu administrația lui Barack Obama sau cu Angela Merkel. Indiferent care va fi următoarea formulă de guvernare, societatea bulgară va avea în continuare nevoie de schimbare. Chiar dacă Petkov, chipul frumos și deștept al politicii bulgare, nu va mai fi prim-ministru și chiar dacă o altă tendință politică va ajunge la putere, apropierea româno-bulgară va rămâne unul dintre elementele care aduce schimbarea în țări și în regiune. Ar fi minunat dacă angajamentul bulgaro-român ar fi posibil indiferent de vremea politică internațională sau locală. Acest lucru necesită un nivel mai mare de cunoaștere și încredere reciprocă și sperăm că la acest lucru contribuie modest acest articol.
Analiza completă o puteți citi pe PressHUB.
