M. A., un băiat născut în Italia din părinți români, are 12 ani, vorbește foarte puțin limba română și a studiat mereu în Italia. Familia lui a decis să se întoarcă definitiv în România, în luna august. Aici M. va fi înscris în sistemul școlar românesc, direct într-o clasă unde se predă exclusiv în limba română. Cum se va descurca? Cazul lui M. A. nu este unic. Dacă acum 10, 15 ani, în Italia s-a înregistrat un val de copii, veniți din România pentru reîntregirea familiei, incluși în sistemul școlar italian, acum asistăm la un flux contrar. Care au fost strategiile de incluziune, adoptate de-a lungul anilor de Italia, pentru integrarea copiilor străini, considerate de succes? Ce face România pentru copiii repatriați care vin din diaspora, din ce în ce mai numeroși? Care sunt principalele dificultăți, din ambele sisteme, și ce strategii trebuie adoptate pentru a ajuta copiii familiilor migrante?
Iată câteva din subiectele discutate în cadrul Conferinței – Atelier, „Dire, fare, educare” / A spune, a face, a educa, ce a avut loc pe 14 iulie la Villa Fornarola (Albano Laziale). Mai mulți experți din cele două țări au încercat să răspundă la întrebările de mai sus și nu numai. Fiecare dintre participanți a adus un punct de vedere, o perspectivă diferită, pentru a completa un puzzle constructiv și util pentru ambele realități naționale. În sală, ca public, au participat mai mulți copii și adolescenți italo-români, născuți și crescuți în Italia (din regiunea Lazio) înscriși la o tabără de vară în limba română.
Conferința a abordat așadar problema includerii în mediul școlar a copiilor cu „dublă identitate”: născuți în familii de părinți străini, dar crescuți în Italia. A fost un prilej de a vorbi despre cele două limbi și pedagogie la școală, plecând de la un dialog între experți, exponenți ai instituțiilor și profesori din cele două țări. Elevii români sunt bine integrați în sistemul de învățământ italian. Printre ei se numără numeroși tineri cu rezultate remarcabile, șefi de promoție sau câștigători de competiții naționale sau internaționale. Întrebați despre percepția identității lor, majoritatea covârșitoare a elevilor prezenți în sală a ridicat mâna susținând că se simt „italo-români”, mai degrabă decât doar „români” sau doar „italieni”.
„Copii între două lumi” și repatriere dificilă
În deschidere, Mioara Moraru, președinta Asociației Propatria, co-organizator al Conferinței, a prezentat rezultatele unei cercetări recente asupra fenomenului repatrierii, realizată în cadrul unui proiect numit „Copii între două lumi”: „Asistăm la un nou fenomen. Anul 2020 a marcat o etapă importantă în procesul de remigrare al românilor. Datorită crizei generată de pandemia de Coronavirus, mulți români din străinătate au luat hotărârea de a reveni în țară cu toată familia. Copiii care au studiat în școli din vestul Europei sunt înscriși acum în şcolile din România. Revenirea lor în sistemul românesc de învăţământ nu este deloc ușoară, mulți nu știu bine limba română, în plus, le este greu să se adapteze la sistemul românesc de învătțământ. Dacă în Italia am văzut modele de integrare bune, care e situația în România și ce putem face pentru a îmbunătăți situația?” Un semnal de alarmă, dacă luăm în considerare profilul copiilor repatriați, realizat de un psiholog român (Brebuleț, 2017): „Copilul remigrant este posibil să aibă stimă de sine scăzută (manifestând dificultăți în a se accepta în totalitate şi necondiționat, independent de propriul comportament), anxietate ridicată (în special în ceea ce privește fobia socială şi anxietatea de separare), stil de coping cognitiv particular, centrat pe căutarea vinovaților (gândurile copilului cu privire la remigrație sunt centrate fie pe auto-învinovățire, fie pe blamarea celorlalți), nivel relativ ridicat al schemelor cognitive dezadaptative (în special în ceea ce privește presupunerea că nu vor fi satisfăcute nevoile de securitate, siguranță, îngrijire, empatie, acceptare şi respect)”.
Integrare în Italia: „Nu vă pierdeți limba maternă”
Dar cum este tratat fenomenul integrării copiilor străini în școlile italiene? Deși Italia este o țară de imigrație recentă, există numeroase modele și proiecte de succes, care vizează copiii străini. Alessandra Zeppieri, consilier pentru Educație Publică la Municipiul Albano Laziale, a ilustrat unele dintre ele, activate în ultimii ani, de la medierea culturală în școli, la formarea profesorilor, până la educație pentru drepturi și acces la o informarea corectă, dar și activarea cursurilor pentru adulti. Ea a subliniat că strategia principală este aceea a unei educații care să includă „punerea în valoare a diferitelor culturi și identități prezente în școli”, copiii străini fiind văzuți ca o resursă prețioasă. Pentru a accesa sistemul școlar italian este necesar să „depășim prima barieră, cea lingvistică”. Dar asta nu înseamnă, de fapt, să uiți limba maternă. Apelul consilierului italian este „să nu se piardă limba de origine, care este o bogăție”.
Studenții români din Italia, „predispoziție față de materii științifice și foarte bine integrați”
Luca Andreassi, viceprimarul orașului Albano Laziale și profesor de Inginerie la Universitatea din Tor Vergata, a spus că studenții săi români sunt perfect integrați în sistemul universitar și, de multe ori, doar citind numele de familie se poate înțelege originea lor străină. Mulți copii din țările estice, a remarcat el, au o predispoziție pentru disciplinele de știință, în special matematică. Ca profesor universitar („cea mai frumoasă meserie din lume”) dar și ca viceprimar, este convins că secretul, „cheia evoluției” este „schimbul de puncte de vedere, de perspective diferite, provenind din diverse părți ale lumii”. I-a invitat pe tinerii prezenți să nu se oprească niciodată din a învăța, pentru că viitorul aparține cu adevărat celor care realizează că „întotdeauna există ceva de învățat, la orice vârstă”. Viorela Secere, referent de origine română al Asociației „Il Colle Incantato”, a prezentat numeroasele proiecte pe care organizația pe care o reprezintă le desfășoară în zona orașului Pavona. Sprijinul se adresează copiilor străini din toate țările, cu ajutor articulat, care depășește programul de școală. Există proiecte care oferă ajutor și sprijin prin activități tip after school sau prin organizarea de tabere de vară multiculturale.
Dificultățile repatrierii
Despre dificultățile de repatriere pentru copiii români născuți și crescuți în Italia, au vorbit Ioana Constantinescu, directoarea Liceului de Artă Gheorghe Tattarescu din Focșani și Alina Mirica, profesor și formator activ în mediul rural, tot din Vrancea. „Când ajunge în România, un copil crescut în Italia este deseori indicat cu fraze ca „a venit italianul”. În Italia, colegii de școală îl numesc „românul”. Sunt copii cu două țări. Sunt diferiți și adesea își simt diversitatea ca pe o povară. Jumătate și jumătate, o situație care provoacă o furtună de sentimente, inclusiv suferință. Unul dintre copiii pe care i-am cunoscut aici se va întoarce în august cu familia definitiv în România, dar nu poate scrie în limba română. Cum va face examenul la sfârșitul clasei a opta? Cum se va descurca atunci când va trebui să dea examenul de admitere în liceu, dacă dorește să meargă la un liceu de prestigiu? Deși este foarte inteligent, este penalizat de faptul că nu cunoaște bine limba română. Într-un mediu competitiv, va fi foarte greu să reducă decalajul”, a spus Ioana Constantinescu.
O experiență puțin diferită se înregistrează în școlile din mediul rural, documentată de Alina Mirica: „Nu avem proiecte complexe, de integrare a copiilor, așa cum am văzut că există în Italia. Încercăm să facem tot posibilul, ca profesori, ca formatori. Apoi, adaptarea depinde foarte mult de fiecare copil sau tânăr în parte. Sunt unii care s-au simțit imediat acasă după doar trei săptămâni, alții care după un an sau doi se simt încă străini. Important este să fim aproape de fiecare, să fim noi înșine modele, campioni, pentru ei”.
„Copiii care au duble rădăcini au o zestre dublă, o sensibilitate aparte și mai ales un mare potențial. Ei trebuie să fie sprijiniți pentru a se integra acolo unde trăiesc, indiferent dacă vorbim de Italia sau de România”, a fost concluzia întâlnirii. La finalul întâlnirii, moderată de jurnalista Miruna Căjvăneanu, publicul a avut parte de un scurt dar intens moment muzical susținut de eleve de la Liceul de Artă „Gheorghe Tattarescu”, premiate la nivel național pentru aptitudinile artistice și prezente la tabăra de vară de la Pavona.
Atelierul – conferință se desfășoară în cadrul proiectului PAVONA CULTURACTION, realizat cu sprijinul Regiunii Lazio, sub înaltul patronaj al Ambasadei României în Italia și al Municipiului Albano Laziale. Evenimentele au fost organizate de Asociația Culturală Română Italiană Propatria, Odv în colaborare cu Asociația Villaggio Romeno din Albano Laziale, Asociația Spiritul Românesc din Pavona, IDOS.
Câteva date: elevii români din Italia
Românii sunt protagoniști în statisticile cu privire la elevii străini înscriși în școlile italiene: 156.715 erau înscriși în anul școlar 2019/2020, reprezentând 17,9% din totalul elevilor străini. Conform studiului „Rădăcini la jumătate, 30 de ani de imigrație românească în Italia” (IDOS, 2022), distribuția pe clase școlare pare a fi o fotografie a diferitelor valuri de sosiri ale românilor în Peninsulă. Astfel, grădinițele (20,1%) și școlile primare (35,1%) dețin în continuare procente relativ mari de elevi români, confirmând o recentă stabilizare a prezenței comunității. În același timp, școlile secundare de gradul I (gimnaziu) au 20,8% elevi români din totalul străinilor, iar în licee, școli profesionale, institute tehnice procentul ajunge la 24,0%. O dovadă că asistăm la o înrădăcinare profundă de-a lungul timpului, cel puțin pentru o parte semnificativă a prezenței românești în Italia. Participanților li s-au oferit exemplare gratuite ale volumelor „Dosar statistic Imigrație 2021″, „Observatorul migrației în Roma și Lazio” și „Oaspeți nedoriți. Dreptul de azil la 70 de ani de la Convenția ONU privind refugiații” realizate prin sprijinul Fondului „Otto per mille” al Bisericii Valdese și al Institutului de Studii Politice S. Pio V. (Miruna Căjvăneanu / Parteneri media: Radio România, Rotalianul / Foto: Trisia Image)
