Propunerile din Legea Educației sunt rezultatul celei mai ample consultări naționale din domeniu și reprezintă fundația primei reforme autentice a sistemului educațional din România. Peste 10.000 de specialiști au lucrat în ultimii ani pentru a crea un cadru menit să ducă educația din România la un nou nivel – mai eficientă, mai accesibilă, mai flexibilă, mai incluzivă, mai bine pliată pe cerințele pieței, dar și pe nevoile elevilor, studenților, ale părinților și profesorilor.
Președintele Consiliului Județean Vrancea, profesorul Cătălin Toma, a lucrat în sistemul educațional mulți ani și consideră că România are nevoie de o reformă cât mai urgentă a sistemului de educație. ”𝐂𝐨𝐧𝐬𝐢𝐝𝐞𝐫 𝐜ă 𝐚𝐯𝐞𝐦 𝐨 ș𝐚𝐧𝐬ă 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐧𝐭ă 𝐝𝐞 𝐚 𝐫𝐞𝐜𝐥ă𝐝𝐢 𝐬𝐢𝐬𝐭𝐞𝐦𝐮𝐥 𝐞𝐝𝐮𝐜𝐚ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐩𝐞 𝐩𝐫𝐢𝐧𝐜𝐢𝐩𝐢𝐢 𝐬ă𝐧ă𝐭𝐨𝐚𝐬𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬ă ț𝐢𝐧ă 𝐜𝐨𝐧𝐭 𝐝𝐞 𝐭𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐭ăț𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐮 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐟𝐫𝐮𝐧𝐭ă 𝐚𝐜𝐮𝐦 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐞𝐬𝐨𝐫𝐢𝐢, 𝐞𝐥𝐞𝐯𝐢𝐢 ș𝐢 𝐩ă𝐫𝐢𝐧ț𝐢𝐢. 𝐄𝐝𝐮𝐜𝐚ț𝐢𝐚 𝐬𝐭ă 𝐥𝐚 𝐛𝐚𝐳𝐚 𝐮𝐧𝐞𝐢 𝐧𝐚ț𝐢𝐮𝐧𝐢 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐫𝐧𝐢𝐜𝐞, 𝐢𝐚𝐫 𝐟𝐚𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚 ș𝐢 ș𝐜𝐨𝐚𝐥𝐚 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬ă 𝐜𝐨𝐥𝐚𝐛𝐨𝐫𝐞𝐳𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐚 î𝐧𝐜𝐞𝐩𝐞 𝐬ă 𝐫𝐞𝐳𝐨𝐥𝐯𝐞 𝐭𝐨𝐭 𝐜𝐞𝐞𝐚 𝐜𝐞 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐚𝐥𝐢ș𝐭𝐢𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐬𝐢𝐬𝐭𝐞𝐦𝐮𝐥 𝐞𝐝𝐮𝐜𝐚ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐚𝐮 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐭𝐚𝐭 𝐜ă 𝐧𝐮 𝐟𝐮𝐧𝐜ț𝐢𝐨𝐧𝐞𝐚𝐳ă 𝐥𝐚 𝐩𝐚𝐫𝐚𝐦𝐞𝐭𝐫𝐢 𝐨𝐩𝐭𝐢𝐦𝐢”, a precizat Cătălin Toma.
Potrivit propunerilor, Educația va primi 15% din bugetul general consolidat. Se va acorda o atenție burselor sociale și de merit. Pe componenta socială, se vor crea programe speciale pentru prevenirea și reducerea abandonului școlar. Principiul este simplu: fiecare elev trebuie să aibă asigurat dreptul la educație, indiferent din ce mediu provine.
Urmărirea traseului și a progresului unui elev vor fi mai ușor de făcut prin apariția portofoliului personal educațional. Acesta va începe de la grupa mijlocie din grădiniță și va fi folosit pentru a se vedea orientarea pe viitor a elevului, dar și care au fost problemele, provocările ori performanțele. La finalul gimnaziului, consilierul școlar și dirigentele vor emite părinților o recomandare care va avea în vedere opțiunile educaționale și profesionale ulterioare. Această recomandare va avea un caracter orientativ (nu unul obligatoriu). Ea va fi întocmită prin consultarea profesorilor de la clasă, a fișei matricole și a unei evaluări specifice.
Cu referire la potențialul elevilor români, președintele Consiliului Județean Vrancea, Cătălin Toma, consideră că țara noastră are copii excepționali care-și vor pune amprenta pe viitorul României: ”𝐍𝐮 𝐦𝐚𝐢 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐮𝐧 𝐬𝐞𝐜𝐫𝐞𝐭 𝐟𝐚𝐩𝐭𝐮𝐥 𝐜ă 𝐞𝐥𝐞𝐯𝐢𝐢 ș𝐢 𝐬𝐭𝐮𝐝𝐞𝐧ț𝐢𝐢 𝐫𝐨𝐦â𝐧𝐢 𝐨𝐛ț𝐢𝐧 𝐫𝐞𝐳𝐮𝐥𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐞𝐱𝐜𝐞𝐩ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐥𝐚 𝐨𝐥𝐢𝐦𝐩𝐢𝐚𝐝𝐞 ș𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐮𝐫𝐬𝐮𝐫𝐢 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐧𝐚ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞. 𝐍𝐮 𝐞𝐱𝐢𝐬𝐭ă 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐚𝐧𝐢𝐞 𝐦𝐚𝐫𝐞 î𝐧 𝐥𝐮𝐦𝐞𝐚 𝐚𝐜𝐞𝐚𝐬𝐭𝐚 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬ă 𝐧𝐮 𝐚𝐢𝐛ă 𝐦ă𝐜𝐚𝐫 𝐜âț𝐢𝐯𝐚 𝐫𝐨𝐦â𝐧𝐢 î𝐧 𝐫â𝐧𝐝𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐬𝐚𝐥𝐞. 𝐀𝐦 𝐚𝐯𝐮𝐭 ș𝐢 𝐚𝐯𝐞𝐦 𝐩𝐨𝐭𝐞𝐧ț𝐢𝐚𝐥. 𝐏𝐫𝐨𝐛𝐥𝐞𝐦𝐚 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐞𝐚 𝐚 𝐠𝐡𝐢𝐝ă𝐫𝐢𝐢 𝐜𝐨𝐫𝐞𝐜𝐭𝐞 𝐚 𝐞𝐥𝐞𝐯𝐢𝐥𝐨𝐫, î𝐧 𝐫𝐚𝐩𝐨𝐫𝐭 𝐝𝐞 𝐚𝐩𝐭𝐢𝐭𝐮𝐝𝐢𝐧𝐢𝐥𝐞 𝐬𝐚𝐥𝐞. 𝐂𝐮 𝐜â𝐭 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐢𝐥𝐢𝐚ț𝐢 𝐦𝐚𝐢 𝐛𝐢𝐧𝐞, 𝐜𝐮 𝐚𝐭â𝐭 îș𝐢 𝐯𝐨𝐫 𝐠ă𝐬𝐢 𝐦𝐚𝐢 𝐮ș𝐨𝐫 𝐝𝐫𝐮𝐦𝐮𝐥 î𝐧 𝐯𝐢ață”, a afirmat Toma.
Totodată, potrivit legii, profesorii vor avea un grad mai mare de autonomie în predare, pentru că își cunosc cel mai bine elevii, aptitudinile și nevoile acestora. Viitoarele cadre didactice vor da un examen la finalul stagiaturii și apoi vor putea susține concursul național pentru titularizare. Există în proiectul de lege o îmbunătățire clară. Profesorul debutant va avea un salariu egal cu cel mediu brut pe economie. Prin urmare, putem vorbi despre un salariu care se poate apropia de 4. 000 RON. O atenție sporită va fi acordată Centrului Național pentru Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică, ce va asigura continuarea formării profesorilor și a creșterii calității în actul educației. Astfel, aptitudinile profesorilor vor putea fi actualizate cu cerințele momentului.
O temă care a generat dezbateri este a titlurilor academice. În noua lege, plagiatul se sancționează cu retragerea titlului de doctor și sunt prevăzute mecanisme mai eficiente pentru identificarea abaterilor din doctorate. Iar regula generală este aceasta: etica și integritatea sunt priorități. La capitolul verificarea doctoratelor, schimbarea majoră este următoarea: se va înființa Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare (CNETU), ca instanță supremă academică pentru verdicte în materie de abatere de la etica acordării de titluri. Concret, eventualele plagiate nu vor mai fi verificate de către CNADTCU, ci de către această comisie, dar după universitatea care a acordat titlul de doctor.
După constatarea plagiatului de către Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare, Ministerul va avea obligația să formuleze acțiune în instanță pentru anularea ordinului prin care s-a acordat titlul de doctor. Explicația este una simplă: instituțiile de învățământ superior au solicitat în repetate rânduri modificarea legislației în sensul asumării de către universități a acordării titlurilor de doctor, în acord cu responsabilitatea universităților în formarea la nivel de Licență/Master/Doctorat, precum și în acord cu practicile internaționale.
Legea Educației prevede și reducerea abandonului universitar prin instituirea unui program naţional de prevenire: Programul Naţional de Reducere a Abandonului Universitar (PNRAU). Va exista și programul ”A doua şansă”, dar și implicarea cadrelor didactice, astfel încât studenții să nu abandoneze cursurile. Conform Ministerului Educaţiei, (PNRAU) ar urma să beneficieze de o finanţare anuală de 200 de milioane de lei.
Dar nu putem vorbi despre reforma învățământului superior fără o reformă a funcțiilor din acest domeniu. Astfel, potrivit noilor prevederi, mandatul de rector va fi de 5 ani, cu o limită de mandate asumată de fiecare universitate. Principiul autonomiei universitare manifestat în spiritul libertății academice trebuie să garanteze comunității universitare dreptul de a–și alege rectorul. Nicio altă funcție de conducere aleasă din universități nu are o limită de mandate prevăzută în lege. Nici președintele senatului universitar, nici prorectorii, nici decanii, nici prodecanii, nici directorii de departament, nici membrii senatului universitar nu au un număr limitat de mandate.
Așadar, există suficiente modificări în proiectul propus, atât pentru mediul preuniversitar, cât și pentru mediul universitar, care pot duce Educația din România la standarde foarte înalte!
