Sfânta Cuvioasa Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea, în satul Epivat din Tracia, pe țărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol (azi Istanbul). Se spune că, pe când avea 10 ani, Cuvioasa Parascheva a auzit într-o biserică cuvintele Mântuitorului: „Oricine voiește să vină după Mine să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-mi urmeze Mie.” (Marcu 8, 34). Aceste cuvinte o determină să-și dăruiască hainele sale săracilor. După o vreme, se retrage în pustie. Urmând sfaturile unor viețuitori aleși, se îndreaptă spre ținutul Pontului, oprindu-se la mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, unde va rămâne cinci ani. De aici a plecat spre Țara Sfântă, în dorința de a-și petrece restul vieții în locurile sfinte. După ce a văzut Ierusalimul, s-a așezat într-o mănăstire de călugărițe în pustiul Iordanului.
Din puținele știri privitoare la viața ei, aflăm că, într-o noapte, pe când avea 25 de ani, un înger i-a spus în vis să se reîntoarcă în locurile părintești. Sfântul Varlaam scrie în Cazania sa: „Să lași pustia și la moșia ta să te întorci, că acolo ți se cade să lași trupul pământului și să treci din această lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit”. Din Constantinopol s-a îndreptat spre Epivat, fără să spună cuiva cine este și de unde vine. Aici, împăcată cu sine, cu oamenii și cu Dumnezeu, și-a dat sufletul. A fost îngropată ca o străină. Potrivit tradiției se spune că un marinar a murit pe o corabie, iar trupul i-a fost aruncat în mare. Valurile l-au aruncat la țărm, iar un sihastru care trăia acolo a rugat pe niște creștini să-l îngroape după rânduiala creștinească. Săpând deci o groapă, au aflat trupul Prea Cuvioasei Parascheva neputrezit și plin de mireasmă. Cu toate acestea, au pus alături de ea și trupul corăbierului. Dar în noaptea următoare, unuia din creștinii care săpaseră groapa, cu numele Gheorghe, i s-a arătat în vis o împărăteasă, șezând pe un scaun luminat și înconjurată de îngeri, iar unul dintre aceștia îl mustra pentru că n-a scos din groapă trupul Cuvioasei Parascheva. Iar împărăteasa pe care o văzuse în vis „și care nu era alta decât Cuvioasa Parascheva” i-a poruncit să ia degrabă trupul ei și să-l așeze undeva la loc de cinste. Credincioșii au înțeles că este un semn dumnezeiesc, fapt pentru care au luat trupul Cuvioasei din mormânt și l-au așezat în biserica Sfinții Apostoli din Kallicrateia. Îndată au avut loc vindecări minunate în urma rugăciunilor care se făceau lângă cinstitele sale moaște.
În anul 1238, în ziua de 14 octombrie, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate la Târnovo, fiind așezate în Biserica cu hramul Maicii Domnului. Din cauza războaielor și cuceririlor turcești, moaștele sunt mutate, de-a lungul anilor, în mai multe locuri: Bulgaria, Serbia, Turcia, Grecia. Până la urmă, moaștele Cuvioasei ajung în Moldova, la Iași. Domnitorul Vasile Lupu, ctitorind la Iași biserica „Sfinții Trei Ierarhi” și amintindu-și de Ioan Asan, care la vremea sa a strămutat moaștele Prea Cuvioasei Parascheva de la Epivat la Târnovo, de Alexandru cel Bun, care a adus moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Cetatea Albă la Suceava, a făcut demersurile necesare la Patriarhia din Constantinopol ca moaștele Sfintei Parascheva să fie strămutate la Iași. Plătește toate datoriile Patriarhiei Ecumenice și, astfel, patriarhul Partenie I și membrii Sinodului au hotărât să-i ofere, drept recunoștință, moaștele Cuvioasei. Moaștele Cuvioasei Parascheva au fost aduse în Moldova de domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) și așezate, pe 14 octombrie 1641, în Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi“. În anul 1887, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost mutate în Catedrala mitropolitană din Iași. (sursa: crestinortodox.ro)
De ziua Cuvioasei, municipiul Iași îmbracă haine de sărbătoare. Pelerinajul la moaștele Sfintei Parascheva este unul dintre cele mai importante evenimente pentru creștinii ortodocși. Acesta durează mai multe zile (înainte și după 14 octombrie), astfel încât sute de mii de pelerini reușesc să treacă și să se roage la moaștele Cuvioasei Parascheva, făcătoare de minuni. Potrivit datelor oficiale prezentate de Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, peste 43.000 de români poartă numele Cuvioasei sau derivate, majoritatea femei (aproape 40.000). Cele mai frecvente sunt: Paraschiva- 35.046, Parascheva – 1.884, Parasca – 1.135, Chivuța – 567, Chiva – 427. În cazul bărbaților (circa 3.400), cele mai frecvente nume sunt Paraschiv – 3.061 și Chivu – 226.
