Odată cu intrarea în vigoare, OUG nr. 134/ 2022 a condus la dispariția lemnului de foc, peleților și brichetelor din oferta marilor retaileri, nivelul plafonat al prețurilor situându-se foarte mult sub prețul la care se puteau găsi aceste produse pe lanțul de distribuție. Pentru lemnul de foc, plafonul stabilit s-a dovedit a fi artificial. Nu există un preț unic care să fie valabil pe toate lanțurile de distribuție, însemnând de la pădure până la consumatori aflați în zonele de câmpie unde este deficit mare de resursă de lemn. Pentru ca lemnul de foc să ajungă la Constanța, la Galați, în Giurgiu, Teleorman sau Olt, acesta trebuie recoltat, transportat la depozitul din apropierea pădurii, sortat, despicat, transportat din nou 2-300 km, cu alte costuri de manipulare și distribuție aferente. Nici măcar anul trecut, când nu era niciun fel de criză energetică, lemnul de foc nu a fost 400 de lei în zona de câmpie, a fost în multe zone cel puțin 650-700 de lei. Întotdeauna, în zona de câmpie, lemnul de foc a fost mai scump cu cel puțin 200-250 de lei față de zona de munte, datorită costurilor de distribuție. În oferta marilor retaileri, lemnul de foc paletizat s-a situat adesea la peste 700 lei/mc încă de anul trecut. În cazul peleților și brichetelor, intervenția s-a dovedit la fel de artificială, prețul plafonat fiind la jumătate față de prețurile pieței internaționale.
AIL – Prolemn susține modificarea măsurilor de plafonare a prețurilor din OUG 134/2022 prin două tipuri de măsuri pe termen scurt:
- Acordarea unui sprijin real pentru consumatori, prin acordarea de tichete valorice/ vouchere.
- Cota TVA redusă la 5% pe toată gama de produse destinate încălzirii, nu doar lemn de foc, ci și pentru deșeuri provenite din lemn, brichete sau peleți.
Este o decizie politică dacă Statul sprijină toată populația care folosește lemn de foc pentru încălzire, sau doar grupurile vulnerabile, identificate deja prin anchete sociale pentru stabilirea venitului minim garantat sau pentru beneficiarii ajutorului pentru încălzire din combustibili solizi. Dar trebuie să observăm că pe segmentul gazelor naturale sau pentru încălzirea centralizată sprijinul este acordat nediferențiat, pentru toată populația. Impactul reducerii cotei TVA de la 19% la 5% pentru deșeuri, brichete, peleți similar cu lemnul de foc ar fi ușor de suportat. Impactul bugetar al acestei măsuri este de aproximativ 100 Euro/ gospodărie, la un consum mediu estimat de 1 tonă de peleți sau 5 mc de lemn de foc, nesemnificativ față de impactul bugetar al subvențiilor pentru utilizatorii de gaze naturale sau beneficiari ai sistemului centralizat de termoficare.
Trebuie să remarcăm că echilibrarea acestor măsuri între cele trei grupuri ale societății (care folosesc lemn de foc/biomasă, racordați în sistemele centralizate de termoficare, respectiv utilizatori individuali de centrale pe gaze naturale) respectă principiile europene privind rolul politicilor publice într-un stat de drept: trebuie încurajată concurența liberă între modalitățile de încălzire, astfel încât piața, nu intervențiile Statului, să determine oamenii să-și aleagă modalitatea cea mai eficientă de a-și asigura energia termică. Beneficiile pentru mediu, societate și economie sunt multiple, mai ales dacă se promovează concomitent măsuri inteligente de utilizare cu eficiență energetică crescută a resursei de biomasă. În context, trebuie menționată disponibilitatea uriașă de biomasă din deșeuri menajere și biomasa agricolă, a căror utilizare ar diminua foarte mult presiunea pe resursa de lemn.
Soluțiile de fond: mobilizarea superioară a resursei de lemn
Resursa de lemn recoltată legal, sustenabil, este o resursă regenerabilă, disponibilă național pe scară largă, a cărei mobilizare poate ajuta la depășirea dificultăților legate de securitate energetică. AIL – Prolemn susține trei tipuri de măsuri care permit o rezolvare de fond a deficitului de lemn, cu efecte pozitive pe termen mediu și lung pentru industrie, societate și mediu.
- Recolta anuală poate crește în mod sustenabil până la minim 25-26 milioane mc, iar RNP – Romsilva trebuie să stabilească cote de valorificare la nivelul posibilității stabilite prin amenajamente. Așa cum arată recentul studiu de impact realizat de PwC, în acest moment România recoltează aproximativ o treime din creșterea totală anuală a masei lemnoase din păduri (estimată la 58 milioane mc), ceea ce o plasează pe penultimul loc în Europa.
- Blocajele administrative legate de evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice trebuie eliminate. Ar însemna repunerea în circuit a minim 10-12% din suprafața pădurilor, cu o creștere corespunzătoare a resursei disponibile în piață.
- Reducerea birocrației care îngreunează accesul micilor proprietari la lemnul din pădurile lor pentru consum propriu. (sursa: Asociația Industriei Lemnului – Prolemn)
