Creștinii prăznuiesc, pe 6 ianuarie, Botezul Domnului sau Boboteaza. Această sărbătoare reprezintă botezul în apa Iordanului a Mântuitorului Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul. În ajunul și în ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe, cu puterea Duhului Sfânt, la rugăciunile arhiereilor și preoților, se sfințește Agheasma Mare.
La 30 de ani, la plinătatea vârstei bărbatului desăvârșit, a venit Hristos la Iordan, unde Sf. Ioan Botezătorul învăța și boteza cu botezul pocăinței. Când a apărut Hristos pe malul Iordanului, Sf. Ioan, luminat de Duhul Sfânt, Îl recunoaște și-L arată mulțimilor, zicând: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan 1, 29). Această mărturie era foarte necesară israelitenilor, care așteptau pe Mesia cel profețit cu multe veacuri înainte. Hristos îi cere lui Ioan să-L boteze, iar acesta, după o împotrivire de adâncă smerenie, primește să-L boteze, după rânduiala lui. După botezul lui Hristos, cerurile s-au deschis, Duhul lui Dumnezeu S-a coborât în chip de porumbel și a stat peste Iisus, iar Tatăl a mărturisit: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit!” (Matei 3, 17). Astfel, botezul primit de Hristos are și un alt scop: Epifania – arătarea Sfintei Treimi – moment în care El avea să fie descoperit lui Ioan și, prin acesta, lui Israel, ca Fiul lui Dumnezeu și ca Mesia.
Sărbătoarea Bobotezei este amintită din secolul al II-lea, la Sfântul Clement Alexandrinul. De menționat că, în primele secole, Boboteaza era sărbătorită împreună cu Nașterea Domnului, pe 6 ianuarie. Începând cu secolul al IV-lea, cele două sărbători au fost despărțite: 25 decembrie, data stabilită pentru prăznuirea Nașterii Domnului, 6 ianuarie, pentru Botezul Domnului.
În ajunul și în ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe, cu puterea Duhului Sfânt, la rugăciunile arhiereilor și preoților se sfințește Agheasma Mare. Creștinii ortodocși pot lua pe nemâncate din Agheasma Mare în perioada 5-14 ianuarie și la recomandarea duhovnicului. Agheasma Mare este folosită în Ajunul Bobotezei la sfințirea caselor credincioșilor și a locuitorilor acestora. Tot cu ea se stropesc și lucrurile care trebuie binecuvântate sau sfințite, cum ar fi: prapuri, cruci, troițe, clopote, vase și veșminte liturgice, icoane, biserici, antimise, Sfântul și Marele Mir. (sursa: crestinortodox.ro)
În popor sunt mai multe obiceiuri și superstiții legate de ziua de Bobotează. Cu apa sfinţită de Bobotează oamenii îşi stropesc casele şi animalele, pentru alungarea spiritelor rele, iar restul de agheasmă pe care o primesc de la preot o păstrează în sticle, pentru diverse leacuri. Pe de altă parte, se spune că, dacă te vei spăla pe cap în ziua de Bobotează, vei avea dureri de cap tot anul. În localitățile situate pe malurile apelor (cum sunt Galați, Brăila, Tulcea, Constanța ș.a.), preoții aruncă o crucea de lemn în apa rece, chiar înghețată, iar tinerii curajoşi sar după ea şi o aduc înapoi.
