Sâmbătă, de la ora 11.30, în aula “Mihai Eminescu” a Colegiului Unirea, celebrăm aniversarea Unirii Principatelor prin lansarea unei noi cărți privind trecutul orașului Focșani. Este vorba despre volumul de cercetare “Prin Focșaniul cosmopolit. Povești cu armeni, hagii, evrei, boieri”, apărut la Editura Universitară “Ion Mincu”, ce reunește în cele 288 de pagini o serie de istorii și fotografii puțin știute ale elitei urbane din a doua parte a secolului XIX și prima parte a secolului XX. Inițiată și coordonată de Dan Nichita, cercetător pasionat de istoria locală, cartea se concentrează pe o perioadă și un domeniu mai puțin studiate de specialiști și scoate la lumină, după jumătate de secol de comunism și alți 30 de ani de nepăsare comunitară, o elită uitată care a avut la timpul ei un cuvânt de spus, dar care are un mesaj de transmis și generațiilor actuale.
Despărțit timp de câteva secole între Moldova și Țara Românească, poartă terestră a celor două provincii românești, Focșaniul a cunoscut după 1830 o dezvoltare accelerată făcând parte, atât din cele cinci orașe importante ale Moldovei, cât și, mai târziu, dintre orașele de “primă clasă” ale țării. Axa ce tăia și unea în același timp Focșanii Moldovei și cel al Munteniei era Ulița Mare, care a atras întreprinzători cu origini diverse, veniți aici în căutare de oportunități. Vorbim de oameni educați, cu spirit de inițiativă, dornici să-și sporească avuția, interesați să contribuie la bunul mers al comunității. Cartea spune povestea acestor generații “multicolore etnic” care ne-au pus primii piloni ai modernității urbane locale și, despre care, în mod nedrept, azi nu se știe mai nimic. Cu titlu de exemplu, Milcovul nu-i despărțea numai pe români, ci și pe evreii așkenazi (Moldova) de cei sefarzi (Țara Românească). Un secol și jumătate am conviețuit cu evreii. Stăpâneau arta organizării, la un moment dat deținând nu mai puțin de șapte temple, școli, spitale. Informațiile despre ei nu mai există decât statistic. Ne-au fost vecini și tovarăși de drum în edificarea urbei. Ei sunt cei care au susținut economia când mare parte din energia noastră se îndrepta înspre construcția statală. Ce s-a întâmplat cu o populație care la un moment dat însemna aproape un sfert din populația orașului?
Cu o prezență semnificativ mai redusă în Țara Românească, totuși, la Focșani, armenii au avut forța financiară necesară pentru a-și ridica o biserică impunătoare și pe partea sudică a Milcovului, pentru a-i scuti pe membrii comunității de neplăcerile de la graniță. Armenii au dat orașului primari, deputați, prefecți, artiști, oameni de știință. Au participat din plin la viața cetății. Câteva dintre casele lor mai străjuiesc drumul până la Gară, însă poveștile lor s-au pierdut în praful timpului.
Cuvântul hagi te duce automat cu gândul la cel mai bun fotbalist român al tuturor timpurilor. Și nu este tocmai corect, căci la ridicarea orașului de la nivelul unui târg de provincie au contribuit decisiv negustorii creștini, numiți și hagii pentru că plecau în pelerinaj circa șase luni la Ierusalim. Cei mai mulți erau veniți din sudul Dunării, bulgari, macedoneni, sârbi, greci. Astăzi, puține mărturii mai amintesc despre ei, deși, de pildă, două mari nume ale arhitecturii românești, Ion Mincu și George Mandrea, provin din rândurile lor. Au existat oameni plecați din familii boierești care au făcut istorie la nivel național. Focșanii au dat un primar al Bucureștiului, unul Iașiului, un pașoptist exilat la Paris și apoi la Chiojdeni… Un primar din perioada Unirii a ajuns să conducă ani buni și orașul Galați. Anul acesta se turnează un film despre viața marelui dirijor Sergiu Celibidache. Un mare avocat din Focșani, parlamentar liberal și profesor de greacă la Liceul Unirea. Se numea Nicolae Celibidache … Să fie o legătură între ei? “Prin urmașii de azi ai acestor familii luăm cunoștință de adevărate suferințe și drame, de cum ciocanul și secera istoriei au strivit destine și au curmat vieți nevinovate. Din păcate, același lucru s-a întâmplat și cu patrimoniul cultural. Tocmai pentru a salva memoria locului, proiectul inventariază case vechi și reședințe rurale, biserici, cărți, manuscrise, fotografii, tablouri și icoane, obiecte personale și militează pentru protejarea și punerea în valoare a acestora. Prin Focșaniul Cosmopolit. Povești cu armeni, hagii, evrei, boieri. este mai mult decât o carte de istorie, este o carte despre viață, despre vremuri și despre destine, cu învățăturile lor cu tot. Este o carte despre civilizație și valori care să inspire generațiile actuale în a arăta mai multă dragoste pentru orașul lor, dacă nu chiar a-l construi cu mai mult bun gust. Iată doar câteva motive să vii la lansare și să citești o carte care spune povești despre înaintașii tăi. Ai ce să afli, ai cu ce te mândri.” <Dan Nichita> (Silvia Vrînceanu Nichita, coordonator proiect #PovestimFocșaniul)
