România a rămas în ultimii ani o sursă principală în traficul european de femei și de copii pentru exploatare sexuală și muncă forțată, această formă modernă de sclavie aducând miliarde în buzunarele traficanților, conform rapoartelor internaționale. Dacă ar exista voință politică la Palatul Victoria, fenomenul ar putea fi stopat într-o perioadă relativ scurtă, dar se pare că partidele mari nu au niciun interes, a explicat Silvia Tăbușcă, președintele ECLER, într-o discuție cu PRESShub.
Pe plan internațional, după ce s-a aflat timp de 3 ani pe lista de monitorizare Tier 2 în SUA, România era anul trecut pe punctul să fie retrogradată în grupa țărilor cu care Statele Unite își suspendă cooperarea, inclusiv militară, dar a scăpat la limită, în contextul războiului din Ucraina. Prin urmare, este de înțeles de ce continuarea luptei pentru combaterea traficului de persoane şi a corupţiei a fost unul dintre imboldurile principale transmise de SUA prin intermediul noului ambasador în România chiar la prima întrevedere cu premierul Ciucă.
Pe plan european, zilele trecute, României i s-a cerut, pentru a doua oară, să implementeze o directivă privind exploatarea minorilor, obligatorie din 2013. Și? Și NIMIC. Considerată un paradis al traficanților de persoane, România NU VREA să facă mai nimic. Adică, face, dar pe hârtie și de ochii lumii, după cum reiese dintr-o scrisoare deschisă adresată recent de mai multe ONG-uri premierului Nicolae Ciucă. Pentru traficanți, incoerența legislativă, inconsecvența decizională, complicitățile (dovedite sau nedovedite) la nivel local sau chiar central, și mai ales lipsa de voință politică a celor care conduc Ministerul de Interne reprezintă mană cerească. Nu e de mirare că frații Tate și-au consolidat imperiul pe plaiurile noastre mioritice. Iar ei nu sunt o excepție. Un mic exemplu: peste 250.000 de euro au câștigat membrii clanurilor Ştoacă și Macula din exploatarea unor femei, printre care și două minore, trimise să se prostitueze prin Europa și prin hoteluri din București.
Silvia Tăbușcă, președinta Centrului European pentru Educație și Cercetare Juridică – ECLER, a răspuns întrebărilor adresate de PRESShub pe această temă.
”Pentru România nu avem date și nu știm exact că se întâmplă asta, însă, în general, rețelele de criminalitate organizată care beneficiază de intimitate în plan național sau în plan local, care sunt protejate în plan local, cel mai adesea sunt conectate la politicienii din plan local. Și știm din investigații din alte țări că anumite sume de bani care provin din criminalitate organizată finanțează campanii locale, campaniile electorale ale anumitor politicieni sau anumitor partide în schimbul acestor protecții locale. Cel mai cunoscut stat în care astfel de lucruri se întâmplă este Mexic. Dar se întâmplă și în alte state dezvoltate. Nu m-ar mira ca acest lucru să se întâmple și în România.”
Interviul integral îl puteți citi pe PRESShub.
