Reforma pensiilor numite, generic, ”speciale” rămâne cartoful fierbinte, aproape de ”nestins”, din brațele coaliției guvernamentale PSD-PNL-UDMR. Discuțiile politice interminabile de până acum nu au dus la niciun rezultat. Iar amânarea la nesfârșit a reformei pensiilor ”speciale” costă mult România (pe lângă sumele mari de la bugetul de stat, alocate an de an pentru achitarea pensiilor respective): putem pierde chiar și zeci de miliarde de euro din fonduri europene, atât din PNRR cât și din alte programe ale Uniunii Europene.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a făcut o radiografie a acestei probleme spinoase, cu impact bugetar, dar și cu avantaje/dezavantaje electorale, în cadrul unui interviu acordat cotidianului Adevărul. Pensii numite ”speciale” există și în alte state europene, însă baza de calcul, impactul bugetar etc sunt diferite față de ceea ce s-a stabilit în România în acest sector. ”Cea mai dură reformă rămâne de departe cea a pensiilor speciale. Noi nu avem o problemă cu faptul că avem legi sau modele ale pensiilor speciale diferite cu mult față de alte țări din Europa. Dimpotrivă, sunt compatibile cu ce avem la nivel european. Noi avem însă o problemă fundamentală, aceea a discrepanței dintre sistemul de pensii speciale și sistemul de pensii general. Și sunt trei piloni fundamentali folosiți ca bază de comparație între cele două.”, a declarat Marcel Boloș în interviul la Adevărul Live.
Apoi, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a explicat care sunt cei 3 piloni.
”Primul este rata de înlocuire a veniturilor. Sau explicat foarte simplu, procentul pe care-l aplicăm la baza de calcul pentru a determina cuantumul pensiei. În sistemul de pensii speciale, avem eterogenitate, pornim de pe la 60-65% în sistemul de pensii, să zicem, militare. Și apoi creștem până la 85%, spre exemplu, la alte pensii. În așa fel încât vine Comisia și spune, pe bună dreptate, aveți o mare discrepanță, 85% niciodată nu se compară cu 43,5%, cât aveți în sistemul de pensii general. Cu alte cuvinte, tu ai un procent de 43,5% din salariul omului în sistemul general de pensii, iar în partea cealaltă, la pensiile speciale, ai în mod cu totul inexplicabil, 85% din salariu. Și-atunci noi aici trebuie să lămurim cu Comisia care vor fi pașii de urmat. Este o decizie politică, coordonatorul reformei este Ministerul Muncii, eu nu fac decât să relatez ceea ce Comisia ridică drept probleme fundamentale în această reformă care este destul de ascuțită și o reformă de profunzime pentru sistemul nostru de pensii speciale. (…) Al doilea pilon fundamental al reformei este baza de calcul. Dacă în sistemul de pensii generale baza de calcul variază de la o lună, să zicem luăm în calcul ultimul salariu din perioada de activitate, la alții sunt luate în calcul șase luni pe care le alegi tu din perioada de activitate. Și fiecare lege care s-a dat a avut câte o reglementare specială pentru baza de calcul. (…) Și, desigur, mai avem problema stagiului de cotizare. Pentru că dacă la nivelul Uniunii Europene avem stagii de cotizare de 40 de ani, noi în sistemul de pensii – valabil și la cel general și la cel de pensii speciale, avem stagii de cotizare undeva în jur de 31, 32 de ani. Și de aici apar și problemele de sustenabilitate financiară pe care, pe bună dreptate, le ridică Comisia Europeană. Acesta este stadiul discuțiilor în ceea ce privește reforma pensiilor speciale.”, a arătat ministrul Marcel Boloș, la Adevărul Live.
