Luni seară, în Monitorul Oficial a apărut Ordonanța de Urgență a Guvernului privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea
și completarea unor acte normative, numită și ordonanța ”austerității”. Actul normativ conține o serie de prevederi menite să reducă deficitul bugetar, stabilind măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare. Măsurile propuse sunt, însă, mult mai ”blânde” decât ce anunțaseră guvernanții inițial. Cu ochii pe voturi și pe anul electoral 2024, coaliția PNL-PSD-UDMR a abandonat rapid ideea scăderilor drastice a cheltuirii banilor publici. Guvernanții s-au mulțumit cu mici ajustări de cheltuieli, care nu vor rezolva risipa bugetară.
Actul normativ adoptat de Guvern prevede obligaţia conducătorilor autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, de a dispune măsurile necesare în vederea reducerii cu 10% a cheltuielilor aprobate pe anul 2023 la titlul Bunuri şi servicii. Achizițiile publice aflate în curs de desfășurare în acest moment se vor definitiva. De asemenea, unităților publice li se va aproba achiziția de autovehicule nepoluante, prin programul ”Rabla Plus”. OUG suspendă organizarea de concursuri pentru angajări pe posturile vacante din instituțiile publice. Excepție vor face posturile unice. Ordonanța mai stabilește că, odată cu intrarea în vigoare, ”personalul din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de subordonare şi de finanţare, poate deţine calitatea de membru al consiliului de administraţie şi/sau de membru al consiliului de supraveghere la maximum două întreprinderi publice sau în organele de conducere ale altor entităţi deţinute de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale al căror sediu se află pe teritoriul României”.
De asemenea, se reduce numărul de consilieri de la cabinetele demnitarilor, schema de personal fiind următoarea, în cazurile respective:
a) 9 posturi pentru cabinetul prim-ministrului;
b) 6 posturi pentru cabinetul viceprim-ministrului cu portofoliu, ministrului de stat;
c) 4 posturi pentru cabinetul viceprim-ministrului fără portofoliu;
d) 4 posturi pentru cabinetul ministrului, secretarului general al Guvernului și șefului Cancelariei Prim-Ministrului;
e) 4 posturi pentru cabinetul ministrului delegat;
f) 2 posturi pentru cabinetul secretarului general adjunct al Guvernului, secretarului de stat și asimilatului acestuia din cadrul ministerelor și aparatului de lucru al Guvernului și consilierului de stat;
g) 2 posturi pentru cabinetul conducătorului de organ de specialitate al administrației publice centrale, cu rang de secretar de stat;
h) 1 post pentru cabinetul subsecretarului de stat și asimilatului acestuia din cadrul aparatului de lucru al Guvernului din cadrul ministerelor și al celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale.
Potrivit explicațiilor oficiale, actul normativ a fost adoptat ”având în vedere obligaţia Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent pentru a gestiona resursele şi obligaţiile bugetare, precum şi riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung, precum şi predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice, ţinând cont că în iunie 2021 Consiliul Uniunii Europene a emis o recomandare României pentru a pune capăt situaţiei de deficit excesiv până cel târziu în 2024, stabilind ţintele de deficit ESA la 8,0% din PIB pentru 2021, 6,2% din PIB pentru 2022, 4,4% din PIB pentru 2023 şi 2,9% din PIB pentru 2024”.
Ordonanța de urgență poate fi studiată în integralitatea ei în Monitorul Oficial.
