În România comunistă au existat mii de cazuri ai căror protagoniști ar putea fi eroi în filme care să te țină cu sufletul la gură până la final, căci au toate ingredientele: dosare despre servicii secrete, asasinate, dezertări, extracții, urmăriți și urmăritori, victime și călăi.
În România comunistă, orice personalitate aflată în exil devenea automat o țintă pentru poliția politică, sub diversele ei denumiri din 1945 până în 1989. Arheologul Dinu Adameșteanu este una dintre aceste ținte, și unul dintre cei care pot deveni oricând subiect de film. A fost urmărit în exil, pe urmele sale Securitatea a trimis zeci de agenți și de ofițeri, chiar dacă devenise, între timp, cetățean al altui stat. Familia din țară a lui Adameșteanu a fost, la rândul ei, monitorizată de numeroși săteni, colegi de serviciu ai fraților, vecini sau prieteni, transformați de Securitate în turnători.
Pe numele lui, există în arhiva Consiliului Național al Studierii Arhivelor Securității mai multe dosare transferate de la SRI și SIE, care însumează mii de pagini. Dinu Adameșteanu s-a născut în localitatea Toporu, pe atunci aflată în județul Vlașca, pe 25 martie 1913, și a decedat în Italia, la 91 de ani, pe 21 ianuarie 2004. Cea mai mare parte a vieții a trăit-o în Italia, unde a plecat cu o bursă academică în toamna anului 1939, a devenit bibliotecar la finalul stagiului și și-a susținut doctoratul în 1943.
Dinu Adameșteanu, savant important, conducător al cercetărilor în situri excepționale, este probabil arheologul român cu cele mai multe note informative, pe care Securitatea l-a urmărit peste tot în lume. Foști colegi de școală au fost racolați, pentru a relua legăturile și pentru a-l turna. Inclusiv un amic pe care l-a ajutat să se interneze la un spital la Roma se dovedește a fi informator al Securității, care va furniza mai multe note informative despre medicii la care fusese trimis, până la amănunte despre apartamentul în care îl cazase Adameșteanu.
Articolul integral îl puteți citi pe PRESShub.
