Prima atestare documentară a ,,Spitalului milităresc” din orașul târg Focșani a avut loc la 30 iulie 1832. Un document arhivat, datat 8 august 1832, prezintă „Mermetul (repararea) încăperii pentru lazaretul miliții aici în orașul Focșanii așa cum au fost poruncită ocârmuirea au luoat sfârșit … Precum vei luoa pliroforie (informație, documentare)”, înștiințare făcută „Cinstitului D. Vel Spătar, Șeful miliții Țării Rumânești, Ocârmuirea judeţului Slam Rîmnic”. La data de 28 august 1832 s-a întocmit „raportul acelei ocârmuiri supt nr. 4530 pentru lei 217 parale 20 cheltuiți de către magistratul orașului Focșani la dregerea Spitalului milităresc din același oraș”. Totodată, s-a înștiințat Casa banilor despre „Întrebuințații bani de către magistratul orașului Focșani la degerea Spitalului milităresc … se poruncește acelii case ce slobozindu-i din suma banilor lazareturilor să-i trimită în primirea numitei ocârmuiri pe lângă otnoșenia Dejurstvei supt nr. 1013, trecându-i în aceeași vreme și la cheltuirea condicii nr. 6 a spitalurilor”. De la Arhiva Națională, serviciul județean Buzău, fondul arhivistic al Prefecturii Rm. Sărat, aflăm Adresa nr. 333 din 12 ianuarie 1834 unde Președintele Magistrat Constantin Kesah înscria „Prețurile politivsite pentru producturile trebuitoare pentru Ostășescul Spital din Focșani în luna lui ghenarie”.
Potrivit cercetătorilor locali, între anii 1828 și 1836, la Focșani, a funcționat un spital militar de campanie rusesc. Aflăm despre „medicul Antonie Paleologu, medic de frunte al sectorului V din județul Slam Râmnic care își exprimă în anul 1831 viguros dorința de a se transfera la nou înființatul Spital Militar de la Focșani”, cerere ce nu i-a fost aprobată de autoritățile timpului. (Pompei Gh. SAMARIAN (1879-1942), „Medicina si Farmacia în trecutul Românesc” vol 2).
Regulamentul adoptat de Consiliul de administrație din 09 iunie 1857 și decretul domnesc 1902/16 august 1857, pun bazele Școlii Naționale de Medicină și Farmacie cu scopul de a forma ofițerii de sănătate pentru serviciul sanitar al armatei, al spitalelor și al districtelor. După anul 1859 când a luat ființă serviciul sanitar al armatei unificat, având în frunte, ca inspector, pe harnicul dr. Carol Davila, acesta insistă a se înființa la Focșani un spital militar cu 100 de paturi, care să deservească garnizoana Focșani, dar și vecinii. Dr. Carol Davila participă la Focșani la unificarea serviciilor militare din Moldova și Țara Românească, când s-au stabilit și uniformele comune ce vor fi purtate de lucrătorii sanitari (medici, veterinari și farmaciști).
Carol I (1866 -1914), rege al României, semnează în toamna anului 1876 ordinul de înființare a 10 regimente militare, printre care Regimentul 10 Dorobanți PUTNA la Focșani. După încheierea Războiului de Independență 1877 – 1878, Focșani a devenit un important centru militar, în care, pe timpul manevrelor militare sau a concentrărilor depășea vremelnic peste 5000 de combatanți. Aici se găseau importante regimente militare, vestitul Regiment 10 Putna (fost 10 Dorobanți), Regimentul V apoi XI Artilerie Grea, Regimentul 44 Obuziere, Regimentul V Cavalerie, unde s-a instruit ca tânăr locotenent de roșiori, Alexandru Averescu, devenit mareșal al României (1934), Regimentul de Pionieri și Căi Ferate și alte subunități de aprovizionare și rezervă. Toată această suflare omenească, mobilizată în numele patriei și apărarea ei impunea și îngrijire medicală.
La 28.03.1883 date despre Spitalul Militar Focşani apar în jurnalul Consiliului de Miniștri nr. 7, când se aprobă numirile în funcție de medici-șefi ai Diviziilor militare teritoriale, iar la Divizia VI din Focșani, cu spitalul de divizie aferent, a fost numit medicul de regiment clasa I Dr. Ion Șerbănescu. Prin decizia Ministerului nr. 101 din 17 mai 1888 privind numărul subofițerilor din administrație repartizați pe diferite servicii, arată că la Corpul 3 Armată, Spitalului Militar Focșani, pe diferite servicii i se repartizează un subofițer de administrație.
În Monitorul Oficial nr.75 se publică Anunțul nr.305 în 30 iunie 1894, „în conformitatea ordinului ministrului de război nr.1153, comunicat cu al Corpului II Armată nr 7404 și al Diviziei VI Infanterie nr. 4388, se face cunoscut spre cunoștința generală că, pe ziua de 15 iulie 1894 orele 10 a.m., se va ține licitația publică în localul Spitalului Militar Focșani (Casa Prodan) pentru vinderea efectelor și obiectelor spitalicești scoase afară din serviciu.” De unde se trăgea concluzia că nașterea Spitalului Militar este legată de perioada regulamentară (1832) și perioada marilor transformări din 1859 – 1864.
În cadrul arhivei Primăriei Focșani din data de 25 mai 1943, se regăsește documentul prin care se arată că „Spitalul Militar Focșani din strada Cuza Vodă, învecinat la nord și vest cu strada Comisia Centrală, la sud cu Canalul Ispirliu și proprietatea Victoriei Bibescu, având suprafața construită de 1355 mp plus 428 mp în construcție și 38.224 mp neclădiți, este cumpărat în anul 1891 cu actele existente la Ministerul Apărării Naționale, pentru spitalul militar cu titlul de proprietate.” (…)
În spital, până în anii 1955 – 1960, se efectuau operaţii mici şi mijlocii, la fel erau şi la Spitalul Judeţean din localitate. La Spitalul Militar Focșani au fost realizate primele rezecţii de stomac cu anestezie locală, ceea ce a reprezentat o premieră în județul Vrancea, colecistectomii şi toată gama de operaţii ginecologice, până la colpo – histerectomia totală cu adenomectomie.
De asemenea, spitalul a fost dotat cu aparat de anestezie cu circuit închis, de fabricaţie cehoslovacă. Dr. Gheorghe Popovici – specialist chirurg, şcolit la Leningrad, de altfel, a fost cel ce a dat primele anestezii de acest fel la noi.
Spitalul Militar Focşani (Unitatea Militară 02417 Focşani), ia ființă în baza Ordinului ministrului apărării naţionale nr. C.L.0011 din 10.01.1959, prin transformarea Unităţii Militare 03552 Focşani (Spitalul Militar Focşani). În contextul transformărilor survenite în asigurarea serviciilor medicale din România, la data 14.06.1960, în baza Ordinului Ministerului Forțelor Armate nr. 218 din 27.05.1960, Spitalul Militar Focșani preia cazarma 1715, înființată în anul 1925, cu destinația Școală Subofițeri Jandarmi. Prin Decizia nr. 129/27.04.1979 si Decizia nr. 396/ 22.10.1979 a Marelui Stat Major al Forțelor Armate, se certifică existența Spitalului Militar Focșani, având ca obiect de activitate, furnizarea de servicii medicale.
Începand cu anul 1979 Spitalul Militar funcţionează pe amplasamentul actual, în Focşani, în imediata vecinătate a Tribunalului, a Colegiului Naţional Unirea şi a sediului I.P.J.Vrancea. Spitalul se întinde pe o suprafaţă de 1,36 ha, funcţionând în cazarma 1715 Focşani. În 1980 se construieşte actualul pavilion principal A1, dat în folosinţă la 30 iulie 1982, la 150 de ani de la prima atestare documentară, fiind alcătuit din demisol, parter şi patru etaje. Activitatea medicală a Spitalului militar în anul 1982 se desfăşoară în acest pavilion deservit de alte anexe. Prin Decretul prezidențial nr. 54 din 03 martie 1982 se conferă Spitalului Militar din Focșani Ordinul „Meritul Sanitar” Clasa I „pentru contribuția adusă la ocrotirea sănătății personalului militar și a populației, dezvoltarea cercetării științifice medicale, instruirea și pregătirea profesională a cadrelor medico-sanitare, cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la prima atestare documentară”
Începând cu 20.09.2000, în baza Ordinului nr. M – 114 al ministrului Apărării Naționale, Spitalul Militar Focșani devine Spitalul Militar de Urgență având alocate 340 de paturi.
Unitatea a primit denumirea onorifică “Dr. Alexandru Popescu” în baza H.G. nr.1559 din 18.12.2003, în memoria ilustrului medic, fost șef al Direcției Medicale în perioada 1975 – 1983. Începând cu luna iunie 2019, spitalul a intrat într-un amplu proces de reabilitare și consolidare, prin implementarea obiectivului de investiții: „Consolidare și reabilitare pavilion spital, pavilion punct termic, pavilion bloc alimentar, spălătorie și pentru reabilitarea rețelelor de utilități”.
În baza art. 31 din Decretul 296/1973 Ministerul Apărării Naționale a aprobat la data de 23 octombrie 1973 înființarea Policlinicii Militare din garnizoana Buzău aflată în subordinea S.M.U. Focşani ca anexă. În data de 26 februarie 1974 lt.maj. medic Nicolau Constantin Radu-Alexandru a fost numit medic șef al policlinicii iar lt.maj. medic Mihai Traian Augustin în funcția de medic principal stomatolog. În cadrul policlinicii din garnizoana Buzău a funcționat un staționar cu 40 de paturi dat în folosință în anul 1986 și avea serviciul de gardă asigurat de medicii policlinicii și medicii militari din garnizoană. În prezent, Centrul Militar de Sănătate Buzău asigură servicii medicale în ambulatoriu. (…)
Spitalului i s-a conferit Ordinul „Meritul Sanitar” Clasa I acordat prin Decretul prezidențial nr. 54 din 03 martie 1982. Spitalul a participat la misiuni internaţionale cu medici şi subofiţeri sanitari în cadrul următoarelor misiuni internaționale:
• Spitalul Militar de Campanie nr. 50 – Somalia 15.07-07.11.1994;
• Spitalul de Campanie ,,UNAVEM III”, 20.11.1995-01.06.1996;
• Echipa medicală în cadrul misiunii pentru reconstrucţia provinciei Konduz din Afganistan şi în cadrul detaşamentului ,,ENDURING FREEDOM”, în perioada 2004-2010;
• Echipa medicală în cadrul operaţiunii IRAQI FREEDOM ABU-GHARIAB-IRAQ, în perioada 2005-2009.
• Echipa medicală a Ministerului Apărării Naționale la misiunea din SUA, în anul 2020, pentru a oferi sprijin autorităţilor statului Alabama, în contextul măsurilor de combatere a pandemiei de COVID-19. (sursa și detalii: Spitalul Militar de Urgență ”Dr. Alexandru Popescu” Focșani)
