Liderii PSD și PNL s-au întâlnit, și astăzi, pentru a se pune de acord cu privire la măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare. Deficitul bugetar este foarte mare (și cu tendință de adâncire), în timp ce cheltuielile statului au tot crescut în ultimii ani. După ședință, președintele PSD, Marcel Ciolacu (actual prim-ministru), și președintele PNL, Nicolae Ciucă (fost prim-ministru), au scris pe Facebook ce măsuri intenționează să ia Guvernul. Din ceea ce au scris cei doi lideri ai coaliției de guvernare se observă mult optimism și măsuri care nu se pot aplica în scurt timp. Iar reducerea cheltuielilor bugetare ar ajunge, conform lui Ciolacu și Ciucă, la o cifră optimistă de 12 miliarde de lei.
”Am identificat, astfel, zeci de măsuri care, dincolo de eliminarea celor 200.000 de posturi bugetare neocupate, vor duce la tăierea unor sporuri nejustificate, la comasări și desființări de instituții. Reducem numărul de funcții de conducere în sistemul public și plafonăm indemnizațiile de conducere la societățile de stat. În plus, introducem un sistem mai clar de monitorizare a indicatorilor de performanță pentru autoritățile de stat în scopul favorizării proiectelor și investițiilor care chiar fac diferența. Vom forța procesul de descentralizare a unor decizii, mai ales pentru a construi un cadrul legal pentru consorții sau parteneriate de achiziții centralizate. Doar așa vor exista economii importante și constante, pe termen lung, la bugetul de stat. În același timp, resursele naturale, aflate în proprietatea statului, nu vor mai fi concesionate la prețuri ridicole: de aceea, primul pas este actualizarea tuturor redevențelor cu rata inflației! Impactul măsurilor de reducere a cheltuielilor statului va fi de circa 5,8 – 6 miliarde de lei până la finalul anului. Suma va fi aproximativ egală cu ceea ce ne propunem să aducem ca venituri suplimentare la buget prin eliminarea unor excepții fiscale.”, a scris premierul Marcel Ciolacu.
”Referitor la reducerea cheltuielilor în sistemul bugetar am agreat asupra câtorva zeci de măsuri, dintre care am să menționez câteva:
-Reducerea cu minim 20% a numărului de secretari de stat și reducerea la jumătate a numărului de membri ai cabinetelor autorităților locale (președinți și vicepreședinți de consilii județene, primari, viceprimari) și ai reprezentanților autorității centrale în teritoriu (prefecți și subprefecți);
-Reducerea numărului de funcții de conducere de la 12 la 8 procente din totalul angajaților, desființarea funcției publice de șef de birou și creșterea numărului de persoane din subordinea celor ce dețin funcții de conducere.
-Comasarea între instituții subordonate Parlamentului, Guvernului sau ministerelor. -Descentralizarea unor servicii, precum și prioritizarea programelor naționale de investiții.
-În companiile de stat va fi redus cu 50% numărul consilierilor persoanelor din conducere. Numărul membrilor consiliilor de administrație va fi redus la cel mult 7 persoane, iar al celor din comitetele de specialitate va fi redus la 5. Totodată, indemnizațiile cuvenite acestora vor fi reduse la echivalentul a trei salarii medii brute pe ramura de activitate, dar nu mai mult decât indemnizația lunară a unui secretar de stat. În plus, vor fi limitate salariile de bază ale personalului cu funcții de conducere în companiile de stat.
-Va fi creat cadrul legal pentru consorții/parteneriate de achiziții centralizate, la nivelul ministerelor cu OPC, precum și între UAT-uri județene și instituțiile publice subordonate din responsabilitatea altor UAT-uri.
-Acordarea voucherelor de vacanță doar pentru funcționarii publici care au salarii lunare mai mici de 10.000 de lei brut.
-Pentru instituțiile publice autonome aflate în coordonarea Parlamentului se va institui o taxă specifică de 80% asupra rezultatului net, dar nu mai puțin de 50% din valoarea taxelor/ tarifelor specifice. Salariile conducătorilor acestor instituții vor fi limitate la cel mult de șase ori indemnizația brută a unui ministru, iar a celorlalți angajați la maximum 80% din salariul conducătorului instituției.
-Comasarea a minimum 20% din institutele de cercetare/dezvoltare existente, astfel încât să se reducă cheltuielile de personal cu 15% și desființarea celor care nu mai sunt relevante în actualul context socio-economic.
Cred cu tărie, în continuare, că trebuie să fim foarte atenți la utilizarea eficientă a investițiilor majore care au intrat și vor intra în România și la atragerea fondurilor din PNRR. De asemenea, este necesar ca, împreună cu specialiștii noștri, să creăm un grup de lucru permanent, care să gândească o proiecție multianuală, care să dea un ”boost” economiei României.”, a scris fostul premier Nicolae Ciucă.
Urmează ca liderii coaliției să se pună de acord și asupra măsurilor de ordin fiscal: creșteri de taxe și impozite inevitabile.
