În luna noiembrie intră în vigoare și plafonarea plăților în cash. Astfel, plățile cu bani gheață se reduc drastic, până la 1.000 de lei pe zi de persoană. În cazul încasărilor de la persoane juridice va fi un plafon zilnic de 1.000 de lei/ persoană. Dacă suma este mai mare, diferența trebuie achitată altfel decât cash. Până acum, plafonul era de 5.000 de lei/persoană. În cazul plăților către persoane juridice, plafonul zilnic va fi de maxim 1.000 de lei/persoană, dar nu mai mult de 2.000 de lei/zi. Până acum era 5.000 de lei/persoană și maxim 10.000 de lei/zi. O firmă nu va putea plăti mai mult de 2.000 de lei în numerar/zi. Mai mult, sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 1.000 lei și, respectiv, de 2.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum și fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 1.000 lei, respectiv de 2.000 lei. De asemenea, sunt interzise plățile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri și servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare de 1.000 lei și, respectiv, de 2.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry. Suma care se află la sfârșitul zilei în numerar în casierie nu poate depăși 50.000 de lei. Dacă nu se respectă plafoanele, se aplica amendă de 25% din suma încasată/plătită, respectiv deținută în casierie, care depășește plafonul.
Guvernul susține că vrea, astfel, să reducă din evaziunea fiscală. Nu se știe dacă se va întâmpla acest lucru, însă cu siguranță măsura a stârnit, deja, nemulțumiri. Sunt multe semne de întrebare ridicate atât de antreprenori cât și de persoanele fizice. Locuitorii și micii afaceriști din mediul rural ar putea fi cei mai afectați de aceste plafonări ale plăților în cash. ”Gândiți-vă că sunt peste 60.000 de mici comercianți, foarte mulți având magazine în zone rurale, unde plățile se fac exclusiv cash. Clienții vin și plătesc cu bani gheață, unii coboară din munte să-și facă aprovizionarea. Seara, proprietarul s-ar duce la cash and carry să-și refacă stocurile, dar acum ne-a coborât plafonul. Păi unde și cum să-mi urc eu bani pe card la ora aia ca să-mi plătesc marfa cu cardul?”, a explicat, pentru HotNews, Feliciu Paraschiv, fondator al Paco Supermarkets și Vicepreşedinte Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR). ”Pe persoană fizică, tranzacțiile cu cardul au comisioane rezonabile. Dar la cardul pe firmă, comisioanele urcă la 3%. Păi și eu dacă iau țigări – pe care nu pot să le vând decât la un anumit preț – sau cumpăr ulei, unde marja e de 3,2% din start toată marja aia mi se duce pe comisionul dat băncii. În zonele rurale, fără ATM-uri, fără casierii bancare că le-au desființat, cum procedez? Chiar dacă aș avea un ATM din ăsta la care să pot urca pe card, păi ce fac? Mă duc în fiecare seară cu câte 50.000 de lei și stau două ore la bancomat să-mi urc banii? Și cât de în siguranță mă simt cu toți banii ăia plimbați seară de seară cu sacoșa la bancomat? Că poate vede unul că vin zilnic cu sacul de bani și mă așteaptă într-o seară să-mi dea în cap!”, a mai declarat antreprenorul vrâncean Feliciu Paraschiv, într-o discuție cu jurnaliștii de la Hotnews.
