Jurnalistă rusă refugiată în Berlin, după un interogatoriu al poliției moscovite în iunie 2021, Ekaterina Martinova (22 de ani) este redactor și media manager al publicației de limbă rusă DOXA. Martinova coordonează acum un efort jurnalistic considerabil dedicat contracarării propagandei autorităților ruse prin diseminarea de știri, investigații și reportaje despre adevăratele dimensiuni ale crizei în care regimul lui Vladimir Putin își afundă din ce în ce mai mult propria țară.
În 2017, câțiva studenți de la Școala de Înalte Studii Economice din Moscova au înființat o publicație, DOXA, cu scopul de a scrie despre problemele cu care se confrunta de multă vreme mediul universitar rusesc: corupția, calitatea redusă a educației, precaritatea slujbelor profesorilor la început de carieră, cenzura, plagiatul, hărțuirea sexuală a studentelor și așa mai departe. În urma unei plângeri înaintate de către rectorul unei alte universități din Moscova a cărui activitate dubioasă fusese investigată de către studenții de la DOXA, Școala de Înalte Studii Economice a anunțat că nu mai recunoaște revista drept organizație studențească și a încetat acordarea oricărui sprijin logistic. Studenții au continuat însă să scrie despre tot ce-i durea pe colegii lor de generație. Iar la începutul lui 2021, pe lista deja lungă a nemulțumirilor își făcea loc și presiunea dură exercitată de către conducerile universităților, în colaborare cu diverse agenții de stat, asupra studenților care protestau în stradă împotriva arestării politicianului de opoziție Aleksei Navalnîi. Când DOXA a pus pe site-ul său un video în care se discutau aceste presiuni, autoritățile au considerat că studenții trecuseră linia roșie. Mai întâi, Roskomnadzor, instituția responsabilă cu cenzura presei rusești, i-a forțat pe redactori să scoată clipul de pe site. Câteva luni mai târziu, poliția moscovită a descins în redacția DOXA și în apartamentele a patru jurnaliști, Armen Aramian, Alla Gutnikova, Vladimir Metelkin și Natalia Tișkevici. Tinerii au fost arestați și au fost puși sub acuzare pentru încurajarea minorilor de a participa la acțiuni ilegale.
(…) Din cauza noilor legi și a supravegherii de către stat a oricărei acțiuni de protest, rezistența anti-război e mai mult digitală la ora actuală. Grupări feministe, de exemplu, au sute de mii de membri în Rusia. Rezistența devine tot mai inclusivă și se extinde pe orizontală. Partizanii operează mai mult online acum — fac campanii și atacă infrastructura digitală. Dar lucrează și cu organizații de genul celora create de către femeile ai căror soți au plecat la război. Și încearcă să li se adreseze bătrânilor care sunt cei mai afectați de propagandă. Sunt întrebată des: „De ce nu ies rușii în stradă?” Răspunsul e simplu: Cum să ieși acum în stradă dacă ai fi imediat arestat? Care ar fi scopul? Mai bine găsești alte modalități de a protesta. Nu e ca și cum într-o zi toată lumea se hotărăște pur și simplu să iasă în stradă. Poate se va întâmpla la moment dat. Poate anul viitor la alegerile prezidențiale. Dar nu trebuie să uităm că o astfel de represiune a forțelor statului nu se întâmplă în Europa sau America. Rusia e mai apropiată de China din acest punct de vedere. Când le ceri oamenilor să iasă în stradă de fapt le zici „Mergeți, vă rog, la închisoare”.
Articolul complet, pe PRESShub.
