Camera Deputaților a adoptat, cu unanimitate de voturi, proiectul ce vizează înăsprirea sancțiunilor pentru șoferii prinși sub influența băuturilor alcoolice sau a substanțelor psihoactive. Șoferii în culpă vor rămâne fără permis de conducere chiar și 10 ani, iar instanțele nu vor mai putea dispune amânarea executării pedepsei în cazul lor. Proiectul a fost inițiat după accidentul de la 2 Mai, din vara trecută, în care doi tineri și-au pierdut viața după ce au fost loviți de un șofer aflat sub influența drogurilor. Iată, mai jos, principalele modificări la Codul Rutier:
- Articolul 66 din Cod este modificat astfel încât pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi să ajungă până la 10 ani pentru cazurile în care instanța dispune interzicerea dreptului de a conduce anumite categorii de vehicule. Pentru toate celelalte infracțiuni, interzicerea exercitării unor drepturi nu poate depăși 5 ani.
- Articolul 83 este completat cu încă un alineat care prevede că, pentru infracțiunile de conducere fără permis sau sub influența alcoolului sau a altor substanțe, instanțele nu vor mai putea dispune amânarea executării pedepsei. Potrivit legislației penale, amânarea se dispune pentru condamnările care nu depășesc 2 ani de închisoare, pentru persoane care nu au mai fost condamnate penal și care își dau acordul pentru muncă în folosul comunității. Termenul de supraveghere este de 2 ani, astfel că amânarea pedepsei este o procedură chiar mai favorabilă condamnatului decât suspendarea, care are condiții mult mai restrictive și termene mai lungi de supraveghere.
Alte modificări vizează actul normativ prin care este combătut consumul noilor substanțe psihoactive (NSP), așa-numitele „etnobotanice”, anume Legea 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile a avea efecte psihoactive. Astfel, sunt introduse pedepse clare pentru o serie de fapte care nu erau prevăzute în Legea 194/2011: punerea la dispoziție a unui imobil pentru consumul de „substanțe suceptibile de a avea efecte psihoactive” sau tolerarea consumului într-un imobil, indiferent dacă este vorba de proprietar sau chiriaș, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani. Aceeași pedeapsă va fi aplicată și pentru „administrarea sau remiterea, fără rețetă medicală, de produse susceptibile a avea efecte psihoactive”.
Conform noilor prevederi, judecătorul are posibilitatea de a decide interzicerea exercitării dreptului de a conduce vehiculul „până la 10 ani”. În momentul de față, ei nu puteau impune termene mai lungi de 5 ani. Sancțiunea se va aplica doar șoferilor care au o alcoolemie peste pragul de la care consumul de alcool devine faptă penală, anume 0,80 g/l alcool pur în sânge. ”Pe 11 decembrie anul trecut, proiectul legislativ care modifică prevederile articolului 66 din Codul Penal a fost votat cu majoritate în Senat. Practic, din momentul promulgării și intrării în vigoare, oricine este depistat în trafic, la volan, conducând sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive, va primi, pe lângă condamnare și interdicția de a mai conduce un vehicul până la 10 ani. Este o mare realizare pentru mine pentru că, așa cum am promis, am continuat planul de măsuri pentru reducerea numărului de morți pe drumurile României, în încercarea de a o declasa de pe primul loc la decesele rutiere în Europa, în ultimii șapte ani. După #LegeaAnastasia, a venit, iată, ținându-mi promisiunea, modificarea legislativă prin care șoferii prinși cu alcoolemie mai mare de 0,8/mie sau drogați nu mai pot redobândi permisul în decurs de până la 10 ani.”, a scris, pe Facebook, senatorul Robert Cazanciuc, inițiatorul proiectului.
Conform statisticilor IGPR, în anul 2023, la nivel naţional, au fost înregistrate 4.525 de accidente rutiere grave, soldate cu decesul a 1.545 de persoane şi rănirea gravă a altor 3.535. „Au fost constatate 53.961 de infracţiuni privind siguranţa circulaţiei pe drumurile publice, cele mai multe fiind reprezentate de infracţiunile privind conducerea unui autovehicul sub influenţa alcoolului 8.368 (15,5%), pe linia conducerii fără permis de conducere – 4.702 (8,7%), urmate de conducerea sub influenţa substanţelor psihoactive – 3.699 (7%)”, se mai arată într-un comunicat al Poliției Române. Camera Deputaților este for decizional în acest caz, astfel că proiectul urmează să fie promulgat de președintele Klaus Iohannis.
