Problemele ce țin de poluare și de ocrotirea mediului înconjurător câștigă prioritate pe agenda publică a lumii. Specialiștii avertizează, cu date, că planeta se încălzește într-un ritm accelerat, iar guvernele sunt somate să ia măsuri. Dincolo de perspectiva macro, problema poluării și a încălzirii globale necesită și o analiză la firul ierbii. Așa cum fiecare cetățean, prin gesturile proprii, este dator să fie responsabil față de mediu, primăriile poartă răspunderea pentru ambientul în care trăiesc locuitorii lor.
Bihorul a fost printre primele județe din România care a implementat un sistem integrat de management al deșeurilor (SMID) pe bani europeni, ceea ce înseamnă că toți locuitorii județului au acces la servicii de salubritate. Cu toate acestea, diverse zone naturale sunt adesea acoperite cu gunoaie aruncate clandestin, iar pentru multe primării bihorene singura cheltuială ce ține de protecția mediului este curățarea lor. O analiză a bugetelor de cheltuieli consumate de mai multe primării din Bihor în anul 2023 arată că problemele de mediu sunt la coada priorităților. În cele mai fericite cazuri, primarii cheltuie 5-6% din bugete pentru salubritate și spații verzi, în timp ce alte localități le alocă doar mărunțiș.
Conform bugetului de anul trecut, Primăria Oradea a cheltuit pentru protecția mediului o sumă ce depășește ușor 33 de milioane (33.057.527) de lei, bani din care cea mai mare parte (29.995.584 de lei) s-a plătit pentru serviciile de salubritate și de canalizare. Puțin peste 10 milioane de lei s-a achitat pentru întreținerea spațiilor verzi. Oradea are o suprafață mare de spații verzi pe cap de locuitor (30,77 mp, în total aproape 670 de hectare), iar banii s-au plătit pentru curățarea și amenajarea lor.
În Vașcău, oraș aflat la poalele Parcului Natural Apuseni, cea mai importantă arie protejată din Bihor, și având pe teritoriul lui situl ocrotit Platoul Vașcău, desemnat pentru ocrotirea biodiversității, nu a alocat în 2023 niciun leu pentru protecția mediului. Nici nu e de mirare: Vașcău are cea mai săracă primărie de oraș din județ, care din bugetul propriu nu-și asigură nici măcar funcționarea, supraviețuind doar cu bani de la bugetul de stat.
UE recomandă fiecărei administrații publice din țările membre să asigure un minimum de 26 de metri pătrați de spațiu verde pentru fiecare locuitor, însă ambițiile pot fi și mai mari. Recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății este de 50 mp/cap de locuitor. În România, conform datelor din 2022 ale Institutului Național de Statistică, cele mai mari suprafețe de spații verzi aferente fiecărui locuitor le au orașele Baia Mare (133 mp), Piatra Olt (81 mp) și Mangalia (76 mp).
Articolul complet poate fi citit pe PRESShub.
