Elevii de clasa a VIII-a au fost mai conștiincioși decât cei de clasa a XII-a

Ministerul Educaţiei Naţionale a centralizat rezultatele înregistrate la simularea probelor scrise din cadrul Evaluării Naţionale pentru elevii claselor a VIII-a (EN VIII) și a examenului de Bacalaureat, desfășurată în perioada 13-17 martie.
Astfel, la simularea EN VIII, 81.262 de elevi au obţinut medii mai mari sau egale cu 5, ceea ce reprezintă 51,47% dintre elevii prezenți, procent net superior celui înregistrat anul trecut (30,58%.) Pe tranşe de medii, se înregistrează următoarea situaţie statistică: 21.890 de medii între 5 şi 5,99, 20.352 de medii între 6 şi 6,99, 17.452 de medii între 7 şi 7,99, 14.982 de medii între 8 şi 8,99, 6.572 de medii între 9 şi 9,99, respectiv 14 medii de 10. Procente semnificative (peste 60%) ale mediilor mai mari sau egale cu 5 s-au consemnat în județele Brăila (60,9%), Cluj (62,5%) și în Capitală (69,8%). În ceea ce priveşte disciplinele de examen, procentul notelor mai mari sau egale cu 5 a fost de 65,8% la Limba şi literatura română (în creștere față de anul trecut – 60,54%), respectiv de 40% la Matematică (de asemenea, peste cel din 2016, când s-a situat la 32,60%). La proba de Limba şi literatura maternă, 75,2% din elevii prezenți au primit note peste 5 (procent în ușoară scădere comparativ cu anul anterior – 76,69%). Ratele de participare pe discipline au fost următoarele: 93,18% (162.249 de elevi dintr-un total de 174.118 elevi de clasa a VIII-a) la Limba și literatura română, 92,92% (9.668 de elevi) la Limba și literatura maternă și 92,78% (161.555 de elevi) la Matematică. Trei elevi au fost eliminați din cauza unor tentative de fraudă.
În urma simulării naționale a examenului de Bacalaureat, datele statistice transmise de inspectoatele școlare județene relevă că ponderea elevilor de clasa a XII-a cu medii care le asigură promovarea (6 şi peste 6) este de 38,23% (43.978 de elevi din 115.022 de elevi prezenţi). Rezultatul este aproape la acelaşi nivel cu cel din anul trecut (38,39%.) La clasa a XI-a, rata de promovare este de 29,85% în creștere cu aproape 4 procente, comparativ cu 2016, când s-a situat la valoarea de 25,76%. Altfel spus, dintre cei 121.003 elevi participanţi la simulare, 36.125 de elevi au obţinut medii peste 6.
Pe tranşe de medii, situaţia cumulată (clasa a XI-a şi clasa a XII-a) arată astfel: 29.496 de elevi au obţinut medii între 6 şi 6,99, 27.633 de elevi – medii între 7 şi 7,99, 17.577 de elevi – medii între 8 şi 8,99 şi 5.366 de elevi – medii între 9 şi 9,99. 31 de elevi au obținut media 10. 15.023 de medii au fost cuprinse între 5 și 5.99, însă conform metodologiei de desfăşurare a Bacalaureatului, nota minimă pentru fiecare disciplină în parte este 5, iar media finală a notelor la toate disciplinele, necesară pentru promovarea examenului, este minimum 6.
Pe probe, situaţia cumulată (clasa a XI-a și a XII-a) a notelor mai mari sau egale cu 5 este următoarea: 59,4% la proba E)a) – Limba şi literatura română, 74,1% la proba E)b) – Limba maternă și 52,1% la proba obligatorie a profilului E)c) – Matematică sau Istorie, La proba la alegere a profilului E)d), susținută doar de elevii clasei a XII-a, rata notelor peste 5 a fost de 60,4%. În raport cu anul 2016 se constată o scădere, în medie, cu 5%. În 6 judeţe, rata de promovare la clasa a XII-a a fost de peste 45%: Sibiu (47,9%), Cluj (46,9%), Brăila (46,5%), Alba (46,3%), Iași (46,1%) și Galați (45,5%). Procente de promovare sub 25% s-au înregistrat în judeţele Giurgiu (24,5) şi Ilfov (18,9). În ceea ce priveşte rezultatele elevilor de clasa a XI-a, procente de promovare de peste 35% s-au înregistrat în judeţele Iași (35,3), Galați (35,8), Suceava (36,6) și Cluj (41,8). Sub pragul de 20% figurează judeţele Giurgiu (16,6%), Ilfov (17,9%) și Călărași (19,1%). Notele de la simulare se trec în catalog doar la solicitarea scrisă a elevului.
Reamintim că obiectivele simulărilor, atât la Evaluarea Națională, cât și la Bacalaureat, sunt familiarizarea elevilor cu rigorile pe care le presupun examenele în cauză, respectiv stabilirea și conştientizarea nivelului real de pregătire în vederea îmbunătăţirii rezultatelor finale. Din această perspectivă, simularea este un mecanism reglator, în sensul identificării de către elevi, profesori și părinți, a nivelului de cunoștințe atins până la momentul susținerii testelor pentru ca, mai apoi, să poată fi adoptate planuri remediale adecvate. Mai precis, rezultatele trebuie analizate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, prin discuţii individuale cu elevii și şedinţe cu părinţii, precum şi la nivelul consiliului profesoral, în vederea stabilirii unor măsuri care să genereze optimizarea performanţelor şcolare.
Biroul de Comunicare al Ministerului Educației Naționale