Cea mai confortabilă decizie pentru PNL, în urma rezultatelor votului din data de 1 decembrie, era să intrăm în opoziție. Având însă în vedere situația economică dificilă prin care trece România, dar și instabilitatea politică, Partidul Național Liberal a ales să intre la negocieri cu un set de măsuri de reformă a României, măsuri pe care am reușit să le introducem în programul de guvernare și de care ne vom ocupa să fie implementate. După cum ați văzut, nu funcțiile sunt interesante pentru noi, iar PNL a propus noi miniștri tehnocrați, specialiști în domeniul educației și externe. Trebuie să asigurăm stabilitate pentru a putea plăti pensiile și salariile la timp, pentru a ne asigura că investițiile continuă iar constructorii își primesc banii, pentru a implementa măsurile de reformă care duc la economii în sistemul public, măsuri economice care vor ajuta la creșterea economică și reducerea deficitului.
Aceasta decizie a fost asumată de PNL la propunerea domnului președinte Ilie Bolojan, acesta fiind hotărât, în măsura ponderii pe care o avem în guvern să ducem la îndeplinire toate masurile cuprinse în programul de guvernare, după cum urmează:
I. REFORMA STATULUI
1. Reforma administrației centrale
• În administrația centrală, reducem numărul de ministere la maximum 16 și numărul agențiilor cu cel puțin 25%;
• Comasarea serviciilor deconcentrate ale ministerelor (niciun minister să nu dețină mai mult de două servicii deconcentrate la nivel teritorial);
• Reducerea numărului de secretari de stat cu cel puțin 50%. Regula introdusă este de maximum 2 secretari de stat/minister și maximum 4 la ministerele mari;
• Audit de eficiență pentru fiecare autoritate centrală, instituții regionale și companii de stat, care va sta la baza propunerilor de desființare/comasare;
• Lansarea unui program strategic de sprijin pentru eliminarea inegalităților teritoriale și accelerarea dezvoltării zonelor defavorizate din cadrul regiunilor de dezvoltare. Programul vizează investiții țintite în infrastructură, educație, sănătate și economie locală, pentru a crea oportunități concrete în comunitățile vulnerabile. Asigurăm acces egal la servicii publice de calitate, atragem investiții și stimulăm crearea de locuri de muncă, astfel încât fiecare regiune să aibă șansa unui viitor prosper.
2. Debirocratizare, simplificare, dereglementare
• Autoritățile de reglementare puternice sunt pilon central al supravegherii piețelor, iar în baza unui audit se poate implementa comasarea acestora.
• Anularea sau simplificarea unor reglementări nefuncționale sau supra-birocratice;
• Digitalizarea și interconectarea bazelor de date de la nivelul administrațiilor publice centrale și locale;
• Instituțiile statului nu vor mai solicita cetățenilor niciun document emis de alte instituții publice. Această măsură va elimina redundanțele birocratice, va simplifica accesul la servicii și va demonstra respect față de timpul și efortul cetățenilor;
• Simplificarea proceselor birocratice de evaluare și accesare a fondurilor europene;
• Inventarierea de către Registrul Comerțului a tuturor autorizațiilor necesare pentru fiecare activitate comercială. O bază de date publică accesibilă cu aceste informații;
• Birou unic pentru avizare și consiliere pentru investiții la nivel județean – unificarea avizatorilor într-un singur punct de contact.
3. Descentralizarea și creșterea eficienței administrației publice locale
• Transfer de active, competențe și responsabilități de la nivelul ierarhic superior către cele inferioare;
• Identificarea activelor instituțiilor centrale, care se află în stare avansată de degradare sau prost administrate, și transferarea lor în proprietatea publică sau privată a primăriilor;
• Transfer de competențe în teritoriu între instituțiile statului, prin aplicarea principiului subsidiarității, pe baza dialogului cu asociațiile primarilor și președinților de Consilii Județene;
• Finanțarea proiectelor de la bugetul de stat pe bază de eficiență și cofinanțare din partea autorităților locale, în funcție de capacitatea financiară a acestora;
• Flexibilizarea procedurilor de împrumut pentru UAT-urile care demonstrează sustenabilitate financiară;
• Analiza și reducerea tipurilor de scutiri la plata taxelor și impozitelor locale (cu excepția imobilelor proprietate publică a statului/UAT) și limitarea tipurilor de deduceri ce se pot acorda prin decizia Consiliilor locale;
• Sprijin pentru construcția de locuințe sociale și pentru tineri de către UAT.
II. REFORMA FISCAL-BUGETARĂ
1. Reforme privind reducerea cheltuielilor și a risipei banilor publici
• Reașezarea bugetului conform noilor priorități de dezvoltare, pe baza unei analize a eficienței cheltuielilor în marile sisteme publice;
• Raționalizarea cheltuielilor nejustificate, prin extinderea achizițiilor centralizate. Mecanism de control pentru creșterile care depășesc 20% față de costurile medii ale instituțiilor publice;
• Prioritizarea proiectelor de investiții pentru care se alocă efectiv fonduri la nivel guvernamental și local. Eficientizarea sistemului de achiziții publice;
• Un nou statut al funcționarului public, care să cuprindă criterii de performanță și salarizare în funcție de criterii meritocratice;
• Simplificarea implementării practice a sistemului de facilități fiscale dedicate sectorului Cercetare Dezvoltare, prin clarificarea modului de aplicare. Corelarea acestor facilități cu impozitul minim global;
• Scheme de ajutor de stat eficiente și competitive. Sprijinirea investițiilor în modernizarea tehnologică a economiei prin: automatizarea și robotizarea producției, digitalizarea proceselor, transformarea digitală în agricultură, cercetare/dezvoltare, eficiență energetică și energie verde și adoptarea tehnologiilor emergente (AI, IoT, Big Data, Realitate Augmentată);
• Monitorizarea permanentă a eficacității schemelor de ajutor de stat și ajustarea acestora în funcție de dinamica pieței și de feedback-ul investitorilor;
• Reforma instituțiilor statului, asigurarea predictibilității cadrului legislativ și fiscal, consolidarea capacității statului de a elabora, implementa și monitoriza strategii, creșterea flexibilității pieței forței de muncă, reducerea barierelor birocratice;
• Continuarea reformelor pentru alinierea politicilor economice și sociale la standardele și recomandările OCDE.
2. Reforme privind consolidarea fiscal-bugetară
• Consolidare fiscal-bugetară în 7 ani pentru o Românie puternică în UE, conform angajamentelor privind setul de reforme și investiții asumate prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu al României și PNRR, concomitent cu reducerea deficitului bugetar ESA la 7% din PIB în 2025 și menținerea datoriei în PIB mai mică de 60%;
• Menținerea cotei unice pentru predictibilitate fiscală;
• Reducerea taxelor și impozitelor pe muncă. Reducerea graduală a poverii fiscale pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici și al familiilor cu copii;
• Zero contribuție la asigurarea de sănătate CASS pentru elevii și studenții care ocupă un loc de muncă/internship în timpul studiilor de licență și masterat (vârsta mai mică de 26 de ani);
• Scutirea de CASS și opțiune la plata CAS pentru pensionarii care au stagiul complet de cotizare contributiv și se angajează pe un loc de muncă, pentru încurajarea îmbătrânirii active;
• Impozitarea progresivă a marilor averi.
III. INVESTIȚII
• Peste 155 miliarde de euro investiții publice în următorii 5 ani (120 miliarde de euro în 4 ani). 8% din PIB investiții din buget și fonduri europene în anul 2025 (adică 150 miliarde de lei, pentru investiții în școli, spitale, autostrăzi și cale ferată, agricultură și mediu);
• Cele mai mari investiții din istorie în infrastructura de transport. Peste 27 miliarde de euro investiții pentru a finaliza rețeaua de 2.000 km de autostrăzi și drumuri expres și peste 2.700 km de infrastructură feroviară;
• Finalizarea celor 3 spitale regionale, construirea a 10 noi spitale, modernizarea a 17 spitale, construirea celor 200 centre comunitare integrate de sănătate în urbanul mic și rural și dotarea celor 2.600 de cabinete medicale;
• Peste 16 miliarde de euro în următorii 4 ani pentru investiții masive în irigații și stimuli pentru fabrici noi de procesare, susținerea depozitării și ambalarea produselor;
• Peste 6 miliarde de euro investiții în sistemul de educație. Generalizarea Programului Masa Caldă în școlile din România. Sprijin pentru 750.000 de copii vulnerabili, pentru a reduce abandonul școlar. 900 de creșe și grădinițe construite. Dotări moderne pentru 9.000 de școli și 1.200 de microbuze electrice pentru transportul elevilor;
• Investiții în tineri, în învățământul dual și pentru reducerea fiscalității;
• Stimuli economici de 6-8% din PIB anual pentru creșterea producției industriale aici, în România (10 miliarde de euro anual pentru scheme de ajutor de stat și garanții).
• Implementarea unui amplu program de dezvoltare care va viza 300 de orașe, cu o populație de sub 100.000 de locuitori. Scopul acestui program este reducerea disparităților teritoriale, modernizarea infrastructurii locale și stimularea economiei regionale, pentru ca aceste comunități să devină mai atractive pentru investiții, locuire și dezvoltare sustenabilă. Obiectivul acestui program este modernizarea infrastructurii urbane, îmbunătățirea calității serviciilor publice și stimularea economiei locale. Trebuie să continuăm modernizarea rețelelor de transport, investiții verzi, tranziția digitală și dezvoltarea spațiilor comunitare, astfel încât aceste orașe să devină mai locuibile, competitive și sustenabile.
IV. PACHET DEMOGRAFIC – SPRIJIN PENTRU FAMILIILE CU COPII
• Facilități concrete pentru achiziționarea locuințelor, inclusiv programe de subvenționare și garanții pentru credite;
• Credite avantajoase cu sprijin pentru dobânzi, care să ofere familiilor acces la resurse financiare necesare pentru un trai decent;
• Construirea a 100.000 de locuințe sociale în următorii ani, pentru a asigura soluții accesibile de locuire, sprijinind în mod special familiile tinere și cele cu copii, contribuind astfel la revitalizarea demografică;
• Construirea de creșe va continua, pentru a sprijini familiile tinere și a oferi condiții moderne pentru îngrijirea copiilor. Investim în educație pentru toți, asigurând acces echitabil la învățământ de calitate pentru ca niciun copil să nu fie lăsat în urmă. (Dragoș Ciobotaru, președinte PNL Vrancea)
