Județul Vrancea deține circa 255.000 de hectare de teren agricol. Din această suprafață, aproape 149.000 de hectare reprezintă teren arabil. Nici la nivel județean nu există o situație oficială cu privire la proprietarii terenurilor. Se știe că în Vrancea sunt mai multe firme cu capital străin (din Danemarca, Italia, Turcia, Austria etc) care lucrează/ exploatează atât terenuri arabile cât și suprafețe forestiere, însă nicio instituție publică nu a realizat o statistică referitoare la proveniența capitalului.Parlamentul European a comandat un studiu cu privire la situația terenurilor arabile achiziționate de străini în statele membre UE. Raportul prezentat recent indică o situație îngrijorătoare pentru unele țări europene, printre care și România.
Potrivit studiului (în care se menţionează că România nu are date oficiale despre acest fenomen, autorii folosind date obţinute din diverse alte surse), în jur de 20%-30% din terenul arabil al ţării aparţine cetăţenilor străini din UE, în timp ce alte 10% aparţin unor persoane rezidente în alte state decât cele UE. Altfel spus, din estimările independente, aproximativ 5,3 milioane de hectare (40% din aproximativ 13,3 milioane de hectare) sunt exploatate de străini. Alături de România, alte state UE cu mari suprafețe vândute străinilor sunt Bulgaria, Polonia și Ungaria. În țara noastră, piața funciară s-a liberalizat începând cu data de 1 ianuarie 2014. Pe lângă persoane fizice și societăți comerciale de profil, printre cumpărătorii străini de terenuri se numără băncile, companiile de asigurări și fondurile de investiții.
În același timp, realizatorii raportului menționează faptul că acapararea terenurilor agricole de către străini poate avea efecte negative asupra forței de muncă și a mediului înconjurător. „Acest mod de a face agricultură se bazează pe monoculturi, folosirea intensivă a produselor chimice şi a medicamentelor (uz veterinar) în mod preventiv. Efectele apar nu numai asupra mediului şi animalelor, cât şi asupra ratei şomajului din mediul rural. Aceasta întrucât în astfel de exploataţii se lucrează cu foarte puţini oameni. În Europa există o corelaţie între scăderea numărului unităţilor de producţie şi numărul de oameni angajaţi în agricultură. (…) Investitorii străini și marile corporaţii nu fac altceva decât să crească viteza cu care oamenii din mediul rural pleacă peste graniţe pentru a-şi găsi un loc de muncă”, se mai precizează în raport.
