În cursul zilei de ieri a avut loc și o ceremonie militară și religioasă la Cota 100, din localitatea Haret (Mărășești) pentru sfințirea Crucii Comemorative, construite în memoria căpitanului Grigore Ignat și a celor 200 de militari români din compania de mitraliori căzuți la datorie la cota 100 pentru respectarea dezideratului „Pe aici nu se trece!”.
Fapta căpitanului Ignat și a mitraliorilor săi a rămas în istorie. Ei asigurau apărarea frontului cu mitraliere, în fața puternicei ofensive germane. Pentru că erau sufocați numeric și tehnic, cu multe pierderi de vieți omenești, căpitanului Ignat (28 de ani) îi vine cu o idee inedită: trupurile celor uciși au fost repoziționate în poziții de tragere, cu armele în mâini. Acela a fost momentul în care germanii s-au simțit intimidați și surprinși că, în ciuda atacurilor neîntrerupte, armata română rămâne atât de numeroasă. Din poveștile veteranilor de război, reiese faptul că, la un moment dat, germanii, în timp de înaintau, se întrebau uimiți de ce soldații români aflați pe posturi nu pornesc în contraatac. Atunci și-au dat seama că oamenii pe care îi vedeau în număr mare de la depărtare și de care se temeau aveau să fie, de fapt, ostașii căzuți sub ploaia lor de gloanțe. Prea târziu, pentru că armata română a câștigat, astfel, timp, să se reorganizeze și să pregătească un contraatac
Jertfa căpitanului Grigore Ignat și a soldaților săi a fost consemnată în ordinul de zi: „Căpitanul Ignat Grigore, din Regimentul 51/52 infanterie, a fost găsit mort, cu mitraliera în brațe, înconjurat de ostașii săi. A luptat ca un brav și tot astfel a murit. Și-a plătit prea scump viața, înconjurat de dragostea și devotamentul subordonaților săi care, făcând cu piepturile lor zid de apărare în juru-i, i-au dat putința să tragă cu mitraliera lui dragă până la cel din urmă cartuș.” După moarte, căpitanul Ignat a fost decorat cu Ordinul ”Mihai Viteazul”. Mormântul său se află la Mausoleul Eroilor din Mărășești.
