Astăzi este Ajunul Bobotezei, prima zi de post negru din an. Urmează ca a doua zi, creștinii să ia agheasmă pe nemâncate. Cu Agheasma Mare se stropesc casele credincioşilor şi locuitorii acestora, în Ajunul Bobotezei. Tot cu ea se stropesc şi lucrurile care trebuie binecuvântate sau sfinţite – cruci, troiţe, clopote, vase și veşminte liturgice, icoane, biserici ș.a. Printre obiceiurile populare din Ajunul Bobotezei se numără:
- Dacă în dimineața de 5 ianuarie e brumă pe pomi, vor fi poame multe și bune. Dacă picură din streașină, va fi o vară ploioasă.
- O altă tradiție spune că în ce direcție va stropi preotul cu busuiocul înmuiat în agheasmă, de acolo vor veni ploile de peste an.
- Un obicei foarte vechi este acela că fetele trebuie să ia de la preot o crenguță de busuioc sfințit și să-l pună noaptea sub pernă pentru a-și visa ursitul.
- Tot pentru a-l vedea în vis pe cel sortit, fetele își legau busuiocul primit pe degetul inelar un fir de mătase roșie. Dacă în ajun de Bobotează o fată nemăritată alunecă pe gheață, aceasta se va căsători în anul ce urmează.
- Bătrânii spun că cine va strănuta în ziua de ajun de Bobotează va fi norocos tot anul.
Tradiţia mai spune că în Ajunul Bobotezei oamenii pregătesc o masa asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului. Pe masa din „camera de curat” se aşterne o faţă de masă, aleasă special pentru acest moment, iar sub fața de masă se pune fân sau otavă. De asemenea, pe fiecare colț se pune câte un bulgăre de sare.
După Bobotează și ziua Sfântului Ioan, se spune că se încheie ciclul sărbătorilor de iarnă. Boboteaza, serbată în 6 ianuarie, este considerată și ziua nașterii spirituale a Mântuitorului Iisus Hristos.
