Peste 300 de fete minore au dat naștere în cursul anului 2017 la Spitalul de Urgență „Sfântul Pantelimon” din Focșani, cu 20% mai mult decât în anul anterior. Trei sferturi dintre tinerele care au devenit mame prea devreme au vârste cuprinse între 16 și 18 ani, fiind însă și copii care au devenit părinți la vârsta de 12 ani. În general, este vorba despre minore care provin din comunitățile de etnie rromă din județ, în special din comuna Slobozia Bradului, cunoscută pentru explozia demografică în rândul populației care trăiește aici. “Anul trecut, ne-am confruntat cu o creștere a numărului mamelor minore care au născut la spitalul din Focșani. În luna noiembrie, când am făcut o statistică, aveam peste 300 de nașteri din rândul mamelor cu vârste între 12 și 18 ani”, spune Alina Cosma, purtător de cuvânt al Spitalului de Urgență din Focșani. Este și cazul unei copile în vârstă de 15 ani, din Vrancea, care a fost nevoită să abandoneze școala în momentul în care a rămas gravidă cu un băiat de 20 de ani, care ulterior a abandonat-o.
“Eram în clasa a opta când l-am cunoscut pe prietenul meu și am rămas însărcinată cu el. Am ajuns la Centrul Maternal, fiind obligată să abandonez școala pe moment, până la naștere. După ce am născut, am revenit la școală și aș vrea să merg mai departe. Este un sentiment foarte frumos să fii mamă. Nu mă gândeam că o să am o păpușă vie, dar doamnele de aici mi-au dat încredere, speranțe că o să fie bine și am trecut peste. Copilul acesta îmi dă speranțe să trec peste tot, să continui școala și să-i fac un viitor, pe care nu l-am avut eu alături de părinții mei”, spune minora Maria.
Medicii atrag atenția că în astfel de cazuri riscurile sunt multiple. “Unul din riscurile crescute în sarcină este și vârsta gravidei sub 16 ani. Spitalul nostru se confruntă cu o multitudine de gravide cu vârste sub 15 ani. Riscul este prematuritatea. Apoi, organismul uman la această vârstă nu este dezvoltat și pregătit pentru o naștere apropiată de condiții cât mai fiziologice. Iar nașterea pe cale natură este aproape imposibilă și recurgem la cezariană. Am avut sarcină de copil cu 12 ani și două luni, care a născut la termen copil de peste 3 kilograme. Mai apar probleme legate de deficiența urmăririi sarcinii. Mai intervine și faptul că nu sunt pregătite pentru a se integra social cu grija creșterii unui copil și atunci nu își urmăresc corect sarcina. Nu mai punem la socoteală că după ce pleacă acasă cu copilul trebuie ajutată pentru a-și îndeplini sarcinile materne”, susține medicul Ioan Plăcintă, șeful Secției de Obstetrică-Ginecologie a Spitalului Județean din Focșani.
Potrivit specialiștilor, la nivelul Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului Vrancea se derulează o serie de programe pentru prevenirea sarcinilor nedorite, împreună cu autoritățile locale și ONG-uri. “Cu toate acestea, comunitățile în care ne confruntăm cu acest fenomen sunt comunități restrânse, tributare anumitor obiceiuri și în cadrul cărora o principală caracteristică ar fi acea a căsătoriei, la vârste foarte fragede, căsătorie care se face fără forme legale, după normele comunității de apartenență. Din păcate, căsătoria la vârste fragede declanșează un adevărat lanț cauzal, cu efecte în cascadă: copilele sunt extrase din școli astfel încât încă de la bun început statutul lor social este unul vulnerabil și vor fi ulterior supuse abuzului și discriminării. Fetele poată sarcini fără a fi pregătite fizic și emoțional pentru așa ceva, mergând până a-și pune viața în pericol. Sărăcia și ignoranța constituie o combinație nocivă cu efecte pe termen lung”, spune Adina Lăscan, purtător de cuvânt al Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului Vrancea. Potrivit acesteia, fetele devin mature din punct de vedere sexual cu circa 4-5 ani înainte de o dezvoltare și o maturitate emoțională și fizică. Acestea duc lipsă de modele în familie și comunitate și din această cauză multe dintre ele abandonează copiii în spital și renunță la obligațiile care ar decurge de aici.
