Specialiștii se arată foarte optimiști cu privire la producțiile agricole din acest an. Atât culturile însămânțate în toamnă cât și cele înființate în primăvară se prezintă foarte bine. Specialiștii susțin că toamna ploioasă din 2015 a favorizat o dezvoltare foarte bună a plantelor care au rezistat condițiilor meteo din iarnă. ”2015 a fost un an secetos dar toamna au căzut precipitații suficiente. Culturile s-au însămânțat într-un pat germinativ foarte bun iar acum se prezintă cu o bază foliară dezvoltată. Ele au rezistat în iarnă condițiilor vitrege. În primăvară culturile arată foarte bine, chiar cu o precocitate de peste 10 zile față de anii normali. Orzul este înspicat, o parte din grâu este în burduf, rapița este în formarea boabelor. Schimbările dese de temperatură nu au afectat culturile însămânțate toamna trecută”, ne-a precizat Soare Postolache, inginer în cadrul Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Vrancea.
Cât privește culturile de primăvară, acestea au resimțit, în mică măsură, modificările termice dese. ”La porumb s-a observat ceva schimbare la plantele semănate din timp pentru că a venit perioada rece de 20 de zile peste ele iar acum unele au o culoare galbenă, sunt puțin fragile, firave. Totuși, dacă sămânța a fost sănătoasă, cu certificat de calitate, atunci starea de vegetație este, în general, bună și nu sunt probleme. În schimb, la lucerniere s-au înregistrat pagube. Coasa întâi s-a pierdut cam 50% din cauză că au alternat zilele călduroase cu cele ploioase. Cel mai mult au pierdut fermierii care au cultivat lucernă pe suprafețe mari”, ne-a mai declarat inginerul Soare Postolache.
Județul Vrancea deține 153.000 de hectare de teren arabil. Dintre acestea, 43.500 de hectare au fost însămânțate în toamnă iar restul în primăvară. Cea mai mare suprafață de teren arabil este cultivată cu porumb – 54.600 de hectare. Grâul este însămânțat pe o suprafață de 28.500 de hectare, plantele de nutreț sunt pe 20.000 de hectare, floarea soarelui pe 12.100 hectare, rapiță găsim pe 7.800 de hectare, legume pe 5.200 de hectare iar ovăz pe 3.900 de hectare.
