Astăzi este Ajunul Bobotezei, prima zi de post a anului, una de post negru pentru credincioși. Canoanele Bisericii ne învață că în Ajunul Bobotezei se ajunează total, iar a doua zi se ia agheasma pe nemâncate. Postul din ziua de 5 ianuarie este păstrat din perioada secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post și rugăciune timp de 40 de zile, să primească botezul în seara acestei zile. După ce primeau botezul, puteau să participe pentru prima dată la liturghia credincioșilor și să se împărtășească. Astăzi, creștinii postesc pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfințită – Agheasma Mare.
În unele regiuni, în special în Moldova, creștinii ortodocși gustă pe nemâncate din Agheasma Mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) până la 14 ianuarie – odovania praznicului. Cu Agheasma Mare se stropesc casele credincioșilor și locuitorii acestora, în Ajunul Bobotezei. Tot cu ea se stropesc și lucrurile care trebuie binecuvântate sau sfințite, cum ar fi, de pildă, la binecuvântarea și sfințirea prapurilor, la sfințirea crucii și a troițelor, a clopotului, a vaselor și veșmintelor liturgice, la sfințirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor și a Sfântului și Marelui Mir. În Ajunul Botezului Domnului sunt săvârșite Ceasurile Împărătești, Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia, apoi Sfințirea cea mare a apei. Dacă Agheasma Mică se poate săvârși ori de câte ori credincioșii doresc acest lucru, Agheasma Mare se oficiază de două ori pe an, pe 5 ianuarie, în Ajunul Botezului Domnului, și pe 6 ianuarie, în ziua praznicului Bobotezei. În casele credincioșilor, agheasma se păstrează la loc de cinste, în vase curate, și dintr-însa se gustă pe nemâncate, în zilele de post și ajunare. Potrivit învățăturii Sfinților Părinți, „firea apei celei sfinte este ca să spele și trupul și sufletul, să-l sfințească, să-l înnoiască și să-l facă fiu al lui Dumnezeu”. (sursa: crestinortodox.ro)
