Au fost multe, mult prea multe sesizări și reclamații privind modul în care s-a desfășurat procesul electoral din 9 iunie 2024. Neverosimil pentru secolul în care trăim. Chiar dacă unele par exagerate, nu s-au confirmat sau au avut doar rol de manipulare, tot s-au întâmplat prea multe nereguli, suficiente pentru a pune la îndoială veridicitatea rezultatelor. Și nu e deloc bine pentru democrație, pentru societatea românească în general. Poate că toți cei care vor fi declarați câștigători au obținut mandatele ”pe bune”. Nu se știe. Atâta timp cât s-au semnalat nenumărate inadvertențe și încălcări ale regulilor, atunci mandatele respective vor purta permanent stigmatul fraudei. Iar faptul că birourile electorale și Autoritatea Electorală Permanentă nici nu vor să audă de eventuale renumărări ale buletinelor de vot sau reluări ale alegerilor ridică mai multe semne de întrebare privind corectitudinea procesului electoral în ansamblul său. De ce le e frică autorităților? De întârzieri, de cheltuieli? Astea sunt costurile democrației, altfel rămâneam în dictatură. De faptul că se creează precedente, că se dovedesc greșeli, fraude și alte ilegalități? Atunci e bine pentru democrație. Și e o bilă albă pentru autorități, că au fost de acord să se lămurească situația, pentru ca totul să fie corect, legal și sănătos pentru societatea românească.
Nereguli nu s-au constatat doar în Vrancea și în București. S-au semnalat cazuri și suspiciuni de fraudare în toate județele. Fac o trecere în revistă a acestora, cu mențiunea că nu le pot cuprinde pe toate în articol:
– mai multe buletine de vot pentru primar sau pentru președinte de consiliu județean date unui alegător, care le-a introdus, ulterior, în urme separate, pentru a nu trezi suspiciuni;
– mai multe buletine de vot în urne decât numărul de votanți într-o secție de votare;
– mulți, foarte mulți membri ai secțiilor de votare au plecat acasă după numărarea buletinelor de vot pentru primar și consiliu local. Ei au semnat procesele verbale în alb și cei rămași au făcut ce au vrut;
– unii președinți aveau la ”rezervă” zeci de buletine care urmau a fi introduse în urne la momentul potrivit;
– buletinele de vot ștampilate pe anumiți candidați sau anumite partide au dispărut sau au fost declarate nule;
– se arată buletinul votat cu X și, apoi, se amestecă în grupul celor nule sau chiar în teancul adversarilor;
– se stabilesc din pixul președintelui secției de votare datele scrise în procesele verbale, pentru a da ”cheia”;
– multe buletine de vot ștampilate pentru un anumit candidat sau partid trecute la anulate;
– marginalizarea sub diverse forme, inclusiv prin intimidări, a membrilor unor partide din secțiile de votare;
– continuarea campaniei electorale în ziua alegerilor;
– mită electorală sub diverse forme;
– angajați ai primăriilor și apropiați ai unor candidați care au adus cu mașinile oameni la secțiile de votare;
– suspiciuni mari în privința desemnării președinților și locțiitorilor birourilor secțiilor de votare, precum și a operatorilor pentru tablete (ex: la secția 84 din Pădureni, Mărășești, operatoarea de la tabletă era soția candidatului PSD la Primăria Mărășești);
– coordonarea cel puțin suspectă în acțiune între unii președinți ai birourilor electorale și ai secțiilor de votare și unii primari și lideri politici;
– lipsa digitalizării și, totodată, proceduri birocratice stufoase, care să ducă la epuizarea membrilor secțiilor de votare și ai birourilor electorale, precum și să permită operațiuni de viciere a rezultatelor votării;
– partide mici care fac jocul celor mari (de obicei al PSD): nu au oameni și acceptă ca PSD să le desemneze reprezentanți în secțiile de votare și în birouri electorale.
Sunt și alte situații de care credeam că am scăpat. Dacă în anii `90 unele erau, totuși, explicabile, după 30 de ani aveam impresia că am evoluat. Din păcate, vedem că nu s-a întâmplat ceva pozitiv în câteva zeci de ani. Și, în definitiv, avem conducătorii pe care îi merităm, nu-i așa?
