Comercianții și producătorii care nu reușesc să vândă alimentele aflate la 3 zile înainte de expirare vor fi obligați să le doneze asociațiilor umanitare sau primăriilor, pentru sprijinirea familiilor sărace, sau să le vândă întreprinderilor sociale la puțin peste 3% din prețul lor. Procedura urmează să fie reglementată de Parlament.
În noiembrie anul trecut, Senatul a aprobat o inițiativă legislativă potrivit căreia niciun comerciant de alimente nu va avea voie să le arunce după expirare. În locul acestui proiect s-a promovat unul asemănător, cu interdicția de a distruge alimentele în curs de expirare.
Documentul inițial stabilea că retailer-ii care dispun de o suprafață de peste 400 de metri pătrați, destinată vânzării produselor alimentare, trebuie să încheie un contract cu organizații umanitare sau pentru protecția animalelor cărora să le doneze alimentele apropiate de data expirării. Proiectul respectiv viza doar consumul uman sau pentru animale și nu se referea la alte utilizări ale alimentelor.
Acum, proiectul prevede că orice agent economic este obligat să ia măsuri pentru diminuarea risipei alimentare începând cu producția, procesarea, depozitarea, distribuția, comercializarea, inclusiv în industria hotelieră și a serviciilor alimentare. Practic, alimentele apropiate de data expirării, deci încă potrivite pentru consumul uman, nu vor mai putea fi distruse, ci vor fi obligatoriu donate către fundații și asociații umanitare, spitale, orfelinate, cămine de bătrâni sau alte astfel de structuri. În cazul în care alimentele sunt improprii consumului uman, acestea vor fi livrate către asociații care adăpostesc animale, dacă nu le afecteze sănătatea. Dacă produsele alimentare nu sunt potrivite nici pentru consumul animalelor, atunci vor fi utilizate pentru compost în agricultură sau pentru obținerea biogazului.
Conform legislației în vigoare, produsele aflate la vânzare cu preț redus sau ofertă promoțională ca urmare a apropierii datei-limită de consum trebuie să fie cu cel mult 3 zile înainte de expirare. În cazul în care nu vinde sau nu pune în vânzare produsele aflate în apropierea datei-limită de consum, un comerciant sau producător va trebui să ia următoarele măsuri, în ordinea stabilită de deputați:
– transferul alimentelor prin donare sau sponsorizare, pentru consumul uman, dar aflate aproape de expirarea datei – limită de consum, către entități, devenite operatori din sectorul agroalimentar, ca urmare a înregistrării la Autoritatea Natională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA);
– direcționarea subproduselor nedestinate consumului uman pentru consumul unor categorii de animale;
– direcționarea produselor agroalimentare devenite improprii consumului uman sau animal prin transformarea în compost;
– direcționarea produselor agroalimentare devenite improprii consumului uman sau animal în vederea valorificării lor prin transformare în biogaz;
– dirijarea către o unitate autorizată de neutralizare a produselor rămase după parcurgerea etapelor anterioare.
Pentru a putea primi alimentele, o autoritate locală, primărie sau agenție de servicii sociale va trebui să se înregistreze la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor iar donația alimentelor va fi efectuată în baza unui contract de donație sau sponsorizare. Primăriile sau asociațiile care primesc drept donație alimentele nu le pot comercializa, dar deputații dau posibilitatea întreprinderilor sociale și fundațiilor umanitare să le vândă mai departe, însă au fost stabilite prețuri reduse pentru tranzacțiile de acest fel.
Astfel,operatorii economici din domeniul agroalimentar pot oferi către asociații, fundații și întreprinderi sociale, alimentele aflate aproape de expirarea datei-limită de consum contra unei sume maxime de 3% + TVA din prețul de achiziție, în cazul comercianților, și de 3% + TVA din prețul de producție, în cazul producătorilor și procesatorilor. Asociațiile și fundațiile respective vor putea comercializa alimentele cu maximum 25%+ TVA din prețul de achiziție, în cazul preluării de la comercianți, respectiv cu maximum 25% + TVA din prețul de producție, în cazul preluării de la producători sau procesatori.
Nerespectarea etapelor și procedurilor de combatere a risipei alimentare, dacă nu întrunește condițiile unei infracțiuni, va fi sancționată cu amenzi în cuantum de la 1.000 lei la 3.000 lei pentru microîntreprinderi, de la 3.000 lei la 6.000 lei pentru întreprinderi mici și mijlocii și cu amendă contravențională de la 6.000 lei la 10.000 lei pentru întreprinderi mari. În România sunt distruse cantități foarte mari de alimente. Potrivit datelor prezentate de parlamentari, anul trecut au fost distruse 15 milioane de kilograme de alimente, iar în 2014 au fost distruse alte 12 milioane de kilograme.
