Recentul summit NATO de la Madrid a repus pe agenda publică nu numai implicațiile războiului ruso-ucraineană asupra Europei, dar și implicațiile instabilităților din Balcanii de Vest, o regiune folosită constant de liderul de la Kremlin pentru a-și extinde influența. Pentru a înțelege dacă este posibilă izbucnirea unui conflict și în această zonă, PressHUB a invitat-o pe Miruna Butnaru-Troncotă să explice deciziile summitului de la Madrid și să facă o scurtă radiografie a mișcărilor anti-occidentale din Serbia și Bosnia-Herțegovina.
Miruna Butnaru-Troncotă este cercetătoare, specialistă în integrarea UE, europenizarea și reconstrucția post-conflict a Balcanilor de Vest și zona Mării Negre. Deține titlul de conferențiar universitar în cadrul Departamentului de relații internaționale și integrare europeană al Şcolii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA) din București. Din 2019, Miruna Butnaru-Troncotă coordonează Centrul de Studii Europene SNSPA.
Principalele declarații ale Mirunei Butnaru-Troncotă
- Prim-ministrul Sloveniei a avertizat NATO să nu treacă cu vederea Balcanii de Vest, chiar dacă își întărește prezența pe flancul său estic.
- Acest tango al declarațiilor politice este o mărturie a gradului de risc de securitate pe care îl reprezintă Bosnia Herțegovina, un stat fragil, eșuat economic, ce poate fi destabilizat cu mare ușurință.
- Bosnia se confruntă de aproape 6 luni de zile cu cea mai mare amenințare la adresa existenței sale de după încheierea războiului din 1992-1995.
- Banja Luka s-a definit în ultimii ani ca o portavoce a lui Vladimir Putin.
- Se vorbește despre iminența reînceperii unui război armat în Bosnia de aproape 2 decenii.
- Serbia aproape și-a dublat bugetul de apărare din 2018 până în prezent și într-adevăr a achiziționat armament rusesc.
Materialul integral realizat de Sidonia Bogdan poate fi citit pe PressHUB.
