1. Nu există risc real de infecție prin alimente
Din comunicările transmise de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), rezultă că nu există niciun raport sau alte evidențe de transmitere a bolii COVID -19 prin consumul de alimente. Coronavirusurile nu se pot multiplica în alimente, ele au nevoie de un animal sau de o gazdă umană pentru a se multiplica. Nu există informații privind prezența în aliment a virusului, supraviețuirea acestuia în aliment și riscul de infectare a oamenilor.
2. Nu există risc real de contaminare din ambalajele alimentare
Deși studiile recente arată că virusul SARS-CoV-2 persistă până la 24 de ore pe carton și până la câteva zile pe suprafețe mai dure (oțel, plastic), nu există nicio dovadă că ambalajele contaminate transmit infecția.
3. Există reguli implementate de igienă și bune practici
Operatorii din domeniul alimentar au deja reglementate, implementate și verificate regulile de igienă, acestea având ca scop evitarea contaminării alimentelor cu agenți patogeni, inclusiv cu cei responsabili de COVID -19.
4. Există măsuri sociale suplimentare în contextul COVID-19
Cu toate acestea, pe perioada COVID -19, în unitățile din domeniul alimentar sunt necesare măsuri suplimentare, cum ar fi:
➢ distanțarea fizică;
➢ evitarea contactelor externe;
➢ măsuri suplimentare de igienă, acolo unde este cazul (de exemplu în unitățile de vânzare cu amănuntul, având în vederea prezența consumatorului);
➢ alte măsuri de prevenire a răspândirii virusului și pentru situațiile în care s-a identificat o persoană infectată.
5. Există măsuri speciale de dezinfecție și igienizare în unitățile de vânzare cu amănuntul. În plus față de măsurile de igienă curente, sunt necesare următoarele:
➢ punerea la dispoziția consumatorilor a dezinfectanților/șervețelelor de unică folosință la intrarea și ieșirea din unitate;
➢ informarea corectă și corespunzătoare a consumatorilor privind regulile de igienă;
➢ identificarea punctelor de atingere cu risc și asigurarea că ele sunt curățate și dezinfectate (coșuri cumpărături, cântare, mânere etc).
În cazul vitrinelor deschise cu produsele alimentare, vânzarea poate fi asistată sau cu autoservire directă de către consumator, fiind necesare următoarele:
– Vânzare asistată (preparate carne, brânză, preparate culinare gătite, brutărie și patiserie):
➢ spălarea frecventă a mâinilor lucrătorilor, utilizarea de mănuși, curățarea și igienizarea tejghelelor, vitrinelor, tacâmurilor și a tuturor suprafețelor cu care intră în contact produsul alimentar.
– Standurile de autoservire (produse panificate și patiserie):
➢ produsele de panificație și patiserie vrac, expuse în magazinele de vânzare cu amănuntul, trebuie să fie plasate în vitrine din plexiglas, fiind puse la dispoziție pungi și clești, iar în cazul în care acestea se vând în standuri deschise cu autoservire, trebuie să fie plasate spre vânzare în ambalaje din plastic, celofan sau hârtie. Ambalajele utilizate nu trebuie să deterioreze produsul, iar informarea consumatorilor trebuie să respecte legislația în vigoare. (Paul Anghel, director general în cadrul ANPC)
