Sursele din interiorul partidelor transmit că mai toate formațiunile parlamentare ar fi de acord cu organizarea alegerilor anticipate, dacă nu se va ajunge la o soluție de compromis în privința unei majorități parlamentare. Promovată intens de PSD și AUR, ideea alegerilor anticipate nu este chiar atât de favorabilă pentru cele două partide. Într-un anumit context, ar putea avea chiar un efect de bumerang.
PSD este cel mai vocal în susținerea organizării alegerilor parlamentare anticipate. Estimările sondajelor dau că PSD va fi pe primul loc și va obține un procent mai mare decât în decembrie 2020. Acest lucru nu este contrazis de (mai) nimeni. Însă întrebarea principală este cu ce procent va câștiga PSD alegerile anticipate? Va fi un procent de peste 40%, ca în 2016, sau va fi în jurul a 35%? Cu peste 40%, PSD va putea guverna fără probleme, împreună cu UDMR. Cu ”doar” 35%, PSD va trebui să facă majoritate parlamentară cu AUR. Asta dacă nu se va face marea alianță stânga-dreapta PSD-PNL, după model european (sau model USL, că am mai avut).
Estimările dau și că AUR va fi tot pe plus. Unii se exaltează deja, cu procente de 17-20%. Mai mult, fac comparații cu poziția/ procentele PRM din anul 2000. Dacă se apasă prea mult pedala populismului pe care merge AUR acum, cu zgomotele și radicalismul de rigoare, este posibil ca această creștere electorală din neant să se oprească și să cunoască un recul. În aceeași situație se găsește chiar și PSD, că populismele nu lipsesc nici acolo.
PNL este în cădere, nu foarte mare, dar e pe minus, acum. Dacă se hotărăsc să meargă pe anticipate, atunci peneliștii trebuie să-și stabilească o strategie coerentă (sunt, totuși, rezerve cu privire la conturarea unei strategii coerente, în cazul PNL). Cu implicarea totală a aleșilor locali și a liderilor cunoscuți, carismatici, aducători de voturi, atunci PNL ar putea recupera o bună parte din electorat și chiar obține un procent apropiat cu cel din decembrie 2020. Dacă PNL ar avea o strategie pentru alegeri anticipate, atunci Guvernul Cîțu, chiar interimar până la primăvară, ar putea să contracareze atacurile adversarilor politici și să rezolve, măcar parțial, o parte din problemele sociale ale sezonului de iarnă 2021-2022. De altfel, iarna 2021-2022 reprezintă marele hop al oricărui partid care s-ar afla la guvernare. Dacă ar rămâne la Palatul Victoria, un guvern interimar al PNL are în față două obiective clare: să iasă din iarnă onorabil și să organizeze alegerile parlamentare anticipate cât mai repede (de preferabil în martie).
USR se află, acum, în situația cea mai delicată. Analizele politice dau USR cu o scădere importantă în procentele electorale. Desemnarea lui Dacian Cioloș ca premier, chiar dacă fără nicio șansă (conform declarațiilor liderilor celorlalte partide parlamentare), poate fi cuantificată pe plus de către USR. Dacă acționează inteligent ca mesaje publice, cu tot cu populismele necesare, atunci eșecul constituirii Cabinetului Cioloș poate însemna o revenire a USR în ceea ce privește procentele electorale. Astfel, căderea față de decembrie 2020 va fi stopată, cu o revenire aproape de procentul de anul trecut.
Un caz aparte, ca jucător politic, ar putea fi Ludovic Orban. Dacă va pleca din PNL și va forma un nou partid, șansa lui Orban are două condiții: PNL să-și dea în continuare, cu sârg, cu stângul în dreptul, și alegerile anticipate să fie cât mai repede, ca Orban și ai lui să fie în centrul atenției. Formațiunea lui Orban nu va avea structuri în teritoriu care să lupte pentru voturi, iar procentele sale se vor baza pe emoție și hei-rup. O șansă destul de mare de a obține un rezultat pozitiv (adică peste 5%) ar fi unirea grupului Orban cu PMP. Atunci, PMP ar avea șanse reale de a trece pragul electoral, iar Orban și ai lui ar rămâne în Parlament, cu argumente în negocierea unei majorități parlamentare/ guvernamentale.
Oricum, toate formațiunile politice își fac diverse calcule, având la dispoziție cercetări sociologice și analize mai mult sau mai puțin obiective. De departe, de la Focșani, cam asta se vede. Însă nicio cercetare sau analiză socio-politică și niciun sondaj de opinie nu dau, acum, un câștigător clar al eventualelor alegeri anticipate în luna martie 2022, de exemplu. Astfel că situația confuză se va perpetua și după aceste alegeri anticipate: PSD și UDMR nu ar face peste 50%, PNL, USR și UDMR nu ar face peste 50%. AUR va deține, într-un fel, votul de ”aur” pentru o majoritate parlamentară. Dar PSD+PNL ar fi peste 50%, destul de confortabil. Oare asta se și urmărește cu anticipatele?
