Începând cu luna iulie, inspectorii antifraudă declanșează operațiunea ”Apollo”, care va viza atât firmele care emit facturi false cât și pe cele care utilizează aceste facturi.
În perioada de documentare, utilizând informațiile fiscale disponibile în bazele de date proprii și aplicațiile informatice de analiză, Direcția Generală Antifraudă Fiscală a identificat și a construit harta relațională a tuturor firmelor implicate în acest fenomen (emitenți și beneficiari care au înregistrat în evidențe aceste documente). În cadrul operațiunii ”Apollo”, ambele categorii vor fi supuse unor verificări amănunțite de către inspectorii antifraudă, vor fi stabilite consecințele fiscale ale acestor practici și vor fi dispuse măsurile legale ce se impun, inclusiv sesizarea organelor de urmărire penală.
Înregistrarea în evidențele contabile a facturilor false este o practică frauduloasă care generează consecințe negative atât în plan economic cât și social. Printre cele mai frecvente forme de manifestare ale acestui flagel, inspectorii antifraudă au identificat:
– achiziții fictive în scopul diminuării bazei impozabile, a căror consecință este prejudicierea bugetului general consolidat;
– facturi utilizate pentru justificarea unor bunuri achiziționate fără documente legale;
– facturi utilizate pentru justificarea decontării unor cheltuieli de către asociați/angajați;
– achiziții fictive în scopul obținerii de lichidități utilizate de către asociați/administratori la plata muncii subdeclarate/nedeclarate, în acte de corupție etc.
– facturi utilizate pentru justificarea unor bunuri achiziționate fără documente legale;
– facturi utilizate pentru justificarea decontării unor cheltuieli de către asociați/angajați;
– achiziții fictive în scopul obținerii de lichidități utilizate de către asociați/administratori la plata muncii subdeclarate/nedeclarate, în acte de corupție etc.
În perioada 2014-2015, peste 3.200 de companii au înregistrat în contabilitate facturi de peste 44 milioane lei, figurând a fi emise de firma FE SRL. Societatea a funcționat, și-a îndeplinit obligațiile declarative, însă nu a recunoscut tranzacțiile în cauză, identitatea acesteia fiind, în realitate, utilizată în fals de societăți din toate județele țării, cu obiecte de activitate variate, care au declarat achizițiile nereale către ANAF, diminuându-și obligațiile fiscale. Cele mai multe dintre acestea au înregistrat achiziții fictive și de la alte societăți. În acest fel, într-un singur caz, doar în ce privește TVA, bugetul de stat a fost prejudiciat cu peste 10 milioane de lei.
